Despre transparențele sticlei și culorile picturii la Galeria Artep

Marți, 7 decembrie, Galeria Artep din Iași a fost gazda unui eveniment de artă inedit: deschiderea expoziției „Glăjărie. Apropierea de un meșteșug”, semnată de Ștefan Câlția, curatoriată de Matei Câlția. Cu acest prilej a fost lansat și albumul cu același nume, publicat de Fundația Ștefan Câlția și Galeria Artep.

Expoziția fascinează cu atât mai mult cu cât lucrările artistului surprind și reflectă aspecte din domenii diferite: istorie, meșteșugul sticlăriei și pictură. Pictorul Ștefan Câlția redă, în ale sale tablouri cu natură statică, un meșteșug străvechi: frumusețea obiectelor de sticlărie și dibăcia creării acestora. Ștefan Câlția (n.1942) este singurul pictor din România considerat capabil de a reda transparența cu o exactitate și o precizie uimitoare. El se apleacă cu dăruire asupra conturării, în lucrările sale, a transparenței și fragilității uluitoare ale unor vase sau căni cu flori, care decorează cel mai adesea casele albastre din picturile artistului. Publicul s-a putut bucura astfel să redescopere meșteșugul sticlăriei transilvănene și a reintegrării glăjăriei în contextul cultural contemporan.

Tema în jurul căreia planează întreaga expoziție este apropierea de meșteșug. Prin acest eveniment, pictorul dă dovadă de înțelegere și perseverență în a creiona cu minuțiozitate munca migăloasă a meșterilor sticlari. Dincolo de paleta cromatică și de munca redată în picturile sale, el trasează niște legături între sticlărie și pictură, unindu-le într-un spațiu comun. Spațiul expozițional lasă să se întrevadă, să se subînțeleagă elemente ale istoriei, povești aproape uitate ale acestui meșteșug rar, transilvănean.

Aceeași lumină, care trece prin transparența sticlei, reflectându-i strălucirea, eleganța și fragilitatea, – prezentă în picturile sale, – este inserată cu subtilitate pentru a ajuta la perceperea poveștilor acestui meșteșug. Privitorul poate recunoaște, cu ușurință, eleganța translucidității sticlei, subtila informație istorică inserată, pe care Ștefan Câlția a reușit să o transmită prin intermediul a două domenii, ambele din sfera vizualului: pictura și meșteșugul sticlăriei. Prin munca asiduă a acestui pictor dedicat muncii sale, se poate spune că artele frumoase – pictura, îndeosebi – , au devenit un mesager spre a reînvia meșteșugul sticlăriei. Pentru aceasta, expoziția de pictură este completată de o serie de obiecte de sticlă realizate în glăjăriile tradiționale. Dan Bordianu și Iulian Bordianu au fost sticlarii invitați spre a lua parte la acest proiect inedit, două serii limitate de obiecte decorative realizate de aceștia fiind expuse în cadrul evenimentului.

„Numele de glăjărie este legat de prezența sticlarilor veniți din Europa care vorbeau dialecte germane, cuvântul germ. Glas (sticlă) a fost preluat în limbajul popular transilvănean, folosindu-se glajă și apoi denominatele derivate glăjărie (atelier de sticlă) și glăjar (sticlar). Majoritatea producției de sticlă din glăjăriile făgărășene se datora acestor tehnici tradiționale care s-au perpetuat din generație în generație până la începutul secolului XX. Aceste tehnici aminteau de cele vechi, de sorginte venețiană; aici se lucra, însă „sticla de pădure”, o formă regională, o treaptă mai jos decât sticla venețiană, erau pereții subțiri, dar transparența nu era incoloră, datorită reziduurilor de fier din fierberea cenușii de fag, temperatura de topire nu era uniformă, dovadă fiind bulele de aer sesizabile pe pereții vaselor de sticlă”, detaliază dr. Ligia Fulga despre tehnicile și istoria acestui meșteșug.