Estetica urgenței o estetică a rezistenței?

Estetica urgenței se referă la conceptul de a crea și aprecia artă sau design în situații de urgență sau crize. Aceasta pune accentul pe capacitatea artei de a răspunde și de a aduce speranță în fața dificultăților și de a găsi frumusețe și inspirație chiar și în cele mai grele momente. Într-o lume plină de incertitudini, tensiuni și nevoi urgente, estetica urgenței are rolul de a ne conecta emoțional și spiritual, de a ne aduce împreună și de a ne ajuta să depășim provocările.

O caracteristică importantă a esteticii urgenței este abilitatea de a transmite mesaje puternice și de a capta atenția noastră prin mijloace artistice, cum ar fi culoarea, forma, linia și textura. Această formă de artă poate utiliza imagini vizuale, muzică, dans, performance, teatru și alte forme de expresie pentru a provoca reacții puternice și pentru a transmite un mesaj profund. De exemplu, în timp de război sau într-o pandemie, arta poate exprima suferința și durerea umană, dar poate în același timp oferi speranță, remarcată prin utilizarea culorilor vibrante sau prin exprimarea unei înțelepciuni profunde și a puterii rezilienței umane.

În această epocă neo-nihilistă, în care putem observa cu ușurință eșecurile și distrugerile generate de politicile capitaliste ale uniformizării economice a lumii, chiar și cu prețul războiaielor în care sunt uciși mii de oameni, nu se pot vrea încă condițiile unei restructurări universale a modurilor de viață, dincolo de narațiunile încrâncenate ale socialismului demitizat și ale capitalismului dezvrăjit, ceea ce presupune mai curând, cel puțin pentru un timp, necesitatea operaționalizării contingente a unor forme de rezistență decât imaginarea unei construcții politice alternative care să substituie situația de fapt.[1]

Ca forme, ori poate ca exforme, ale unei estetici a urgenței, ca încercări de înțelegere a varietății perceperii lumii ar fi genomizarea și cartografierea cognitivă. [2] Susținând ideea că lumea artei nu mai cuprinde doar lucrări de artă, ci și obiecte, imagini și texte, Jessica Backus, directoarea The Art Genome Project de la Astry, vorbește de cinci strategii sau moduri de a înțelege exprimarea intențiilor (senzoriale, ideale) în lucrări de artă, respective crearea unor experiențe senzoriale, evocarea emoțiilor, încorporarea semnificațiilor în material, încriptarea semnificațiilor în referințe la alte producții din istoria artei și extinderea posibilităților de a te exprima prin artă.[3] Aceste moduri de a înțelege arta configurează o hartă cognitivă în funcție de care se poate organiza cunoașterea din perspectiva unui model al genomizării. Estetica urgenței ne arată că arta nu este doar pentru cele mai bune momente ale vieții noastre, ci poate fi și o forță indispensabilă în timpurile dificile. Prin exprimarea trăirilor noastre cele mai profunde și cele mai intime, arta poate fi un mijloc de a ne conecta unii cu alții și de a ne înțelege mai bine emoțiile și suferințele. Prin provocarea convențiilor și prin abordarea subiectelor tabu, arta ne poate îndemna să gândim și să acționăm în moduri noi și neașteptate. De asemenea, încurajează empatia și înțelegerea între oameni, ajutându-ne să ne solidarizăm și să acționăm într-un mod mai uman și mai just.

Frederich Jameson, în cartea sa despre  logica culturală a capitalismului târziu , încearcă să definească o estetică a cartografierii cognitive din perspectiva clarificării ideologiei reprezentării articulațiilor spațiale care ar putea duce la o de-alienare. [4]Estetica urgenței ne influențează și modul în care apreciem arta și design-ul în general. În loc să căutăm doar frumusețea estetică și plăcerea în lucrările artistice, începem să ne concentrăm și pe mesajul și semnificația acestora. Prin implicarea noastră activă și emoțională în artă, începem să acordăm mai multă atenție problemelor sociale și să participăm la dezbateri și acțiuni pentru schimbare.

În această epocă, estetica urgenței ar putea fi caracterizată prin acțiuni de intervenție estetică, jamming (bruiaj) cultural, evenimente de tactil media de factură neo-situaționistă. Estetica urgenței este o formă de exprimare artistică care ne ajută să ne conectăm unii cu alții, să ne exprimăm emoțiile și suferințele și să căutăm speranță și inspirație în situații dificile.

Reprezentanții esteticii urgenței sunt artiști care aduc arta în mijlocul situațiilor de urgență și crize. Aceștia pot utiliza diverse forme de expresie artistică, cum ar fi vizuală (pictură, fotografie, sculptură), muzicală (compoziții, interpretări), scenică (dans, teatru), literară sau multimedia, pentru a transmite mesaje puternice într-o manieră estetică.

Banksy - artist anonim de artă stradală, recunoscut pentru operele sale politice și sociale  adresează teme actuale și urgente. Prin utilizarea imaginilor puternice și mesajelor sociale, Banksy reușește să atragă atenția asupra problemelor care necesită o schimbare urgentă.

The Slave Labour mural as it appeared in May 2012

Ai Weiwei - artist și activist chinez, Ai Weiwei folosește arta pentru a critica anumite politici sau evenimente și pentru a aduce problemele sociale în dezbatere. Lucrările sale sunt adesea provocatoare și urmăresc să sensibilizeze privitorul cu privire la situația actuală.

Zanele Muholi - artist visual din Africa de Sud, Muholi se concentrează pe problema discriminării și marginalizării LGBTQ+. Prin intermediul portretelor și fotografiilor, aceasta aduce în prim-plan subiectele urgente ale identității de gen și ale drepturilor LGBTQ+.

Marina Abramović - artist performance și activistă, explorează limitele corpului și ale minții, aducând în discuție teme precum durerea, suferința și vindecarea. Lucrările sale reflectă uneori aspecte dureroase și urgente ale experienței umane.

Aceștia sunt doar câțiva dintre reprezentanții remarcabili ai esteticii urgenței. Fiecare artist abordează această estetică într-un mod unic, cu propriile lor perspective, mesaje și tehnici artistice. Prin intermediul expresiei lor artistice, ei reușesc să pună în discuție problemele urgente și să încurajeze o schimbare socială și umană pozitivă.

Estetica urgenței ar putea fi, pentru aceste timpuri, mai curând o estetică a rezistenței. Această estetică ne provoacă să reconsiderăm modul în care privim arta și design-ul, să fim mai implicați și să acționăm într-un mod umanitar și just. Prin intermediul artei, ne putem redefini existența și putem găsi sens, frumusețe și rezistență în mijlocul incertitudinii și urgenței. Estetica urgenței subliniază capacitatea artei de a aduce speranță, de a transmite mesaje puternice și de a conecta emoțional și spiritual indivizii în fața adversităților.

Bibliografie

Jessica Backus, Why You Don’t Get Contemporary Art?, TEDxCornellTech, 2016

Cătălin Gheorghe, Transformarea cercetării. Noi estetici în practica cercetării artistice critice, Editura tranzit.ro, Iași, 2022

Frederic Jameson, Postmodernism,or, The Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, Durham, 2003

---

[1] Cătălin Gheorghe, Transformarea cercetării. Noi estetici în practica cercetării artistice critice, Editura tranzit.ro, Iași, 2022, pag 141-142

[2] Ibidem

[3] Jessica Backus, Why You Don’t Get Contemporary Art?, TEDxCornellTech, 2016

[4] Frederic Jameson, Postmodernism,or, The Cultural Logic of Late Capitalism, Duke University Press, Durham, 2003