Impactul economic al mediului într-un stat cu o viziune pe termen scurt

Problema mediului devine o prioritate în majoritatea țărilor dezvoltate, unde poluarea poate atinge cote alarmante. În continuare, am ales sa vorbesc despre un stat cu o viziune pe termen scurt, folosind datele publicate in Monitorul Oficial la data de 22 Aprilie 2019, unde impactul economic este scăzut, prin simplul fapt că nu există costuri ridicate pentru a intra în legalitate sau, în unele cazuri, plătirea sancțiunii este mai profitabilă decât modernizarea întreprinderii. În același timp, am ales să aduc în discuție una dintre cele mai eficiente agenții de protecție a mediului.

Bilanțul de nivel 0

Bilanțul de nivel 0 este o analiză relativ superficială a unui teren. Acest act este cerința minima pentru autorizația de mediu și poate juca în același timp monedă pentru negocierea valorii unui teren. Dacă in urma bilanțului de nivel 0 se descoperă că activitatea desfașurată a produs poluare, investigațiile o sa continue în amănunt. În această verificare trebuie urmărit mediul geologic al terenului, investigațiile având o adâncime neglijabilă. În schimb, se poate pune un diagnostic asupra texturii solului. Nu putem determina propietățile fizice si chimice ale terenului în cauză doar vizual. Anumite substanțe se pot infiltra la adâncimi considerabile, ulterior contaminând apele subterane, iar fără o analiză specializată care să determine aceste propietăți, care sunt destul de variabile, nu putem afla informații concludente, deși în realizarea raportului se analizează și terenurile adiacente, informațiile colectate pe teren sunt minime, precum vegetația aflată in zonă sau liniile electrice aflate la suprafață.

În completarea fișei pot veni date de la instituțiile autorizate. Aceste date ar trebui sa conțină informații despre firmele și întreprinderile care au funcționat sau funcționează in zonă, precum și liniile electrice îngropate, conductele de gaz sau posibile construcții subterane. De la autoritățile competente putem obține bilanțuri de mediu realizate in trecut care ne pot oferi informații suplimentare. Geologia zonei se regăsește in hărți realizate in general la scara 1:20.000. În această hartă găsim orientativ caracteristici geologice utile în aceste studii, iar adăugarea datelor dintr-o hartă hidrologică poate veni în ajutor pentru localizarea apelor subterane și adâncimea lor. Crearea unui dosar cu aceste acte poate determina posibilul cumpărător să continue investigațiile în funcție de natura subterană a terenului, dar și din fostele sau actualele activități.

Analiza sub această formă este riscantă, o bună parte din contaminanți și urmele activității poluante nu se pot regăsi la suprafață, iar limitarea datelor deținute de entitățile statului, împreuna cu o analiză superficială a terenului poate oferi  un aviz pozitiv, ceea ce este o greșeală din cauza lejerității cu care în trecut se puteau ascunde cazurile de poluare, sau legalitatea lor din acel moment. Acest pas ar trebui să aibă rol pur legistlativ.

Evaluarea riscului pe baza bilanțului de nivel 0

Evaluarea riscului pe baza bilanțului de nivel 0 se poate realiza în urma analizei asupra întreprinderilor și societăților care activează într-o zonă, incât autoritațile competente dețin datele geologice despre o anumită zonă cât si datele despre obiectul activitaților realizate de firmele active sau inactive, ceea ce poate oferi informații despre ce poluanți ar trebui urmăriți. Dacă autoritatea competentă consideră că este nevoie de o analiză de risc, aceasta este efectuată, iar în urma analizei și rezultatelor se poate obține avizul de mediu. În schimb, importanța bilanțului de nivel 0 pentru autoritatea competentă este esențială. Se pot face determinări asupra posibilelor contaminări ale siturilor sau neîncadrarea în normele legistlative. Acest raport ar trebui realizat de utilizatorul terenului, de propietar sau de autoritatea competentă, întrucât poate exista riscul contaminării terenurilor adiacente. Acestă analiză de risc ar trebui realizată, pe baza bilanțului, la începutul activității firmei sau la schimbarea domeniului de activitate al acesteia. Realizarea evaluării riscului ar trebui să fie imediat îndeplinită pe baza acestui bilanț, deoarece timpul necesar autosesizării organelor compentente favorizează posibila extindere a contaminării pe o rază largă. În urma acestei analize instituțiile responsabile ar trebui să realizeze controale regulate, dacă rezultă că firma are un risc ridicat de contaminare. În urma evaluarii riscului, împreună cu bilanțurile de nivel 0, autoritatea competentă ar trebui să realizeze o hartă de risc, hartă care ar avea ca scop ajutarea potențialilor cumpărători, în cazul în care domeniul de activitate este unul puternic legat de bunăstarea atât a solului cât și a formațiunilor subterane, să nu își desfășoare activitatea în vecinătatea unei întreprinderi cu un risc ridicat de poluare, în același timp evitând apariția poluării transportate pe calea aerului.

Până aici, putem trage o mică concluzie: autoritatea competentă ar trebui să realizeze evaluarea riscului pe baza documentației cunoscute oricărei firme sau persoane fizice care își desfășoară activitatea pe un anumit teren și necesită un aviz de mediu, ulterior catalogată si clasificată conform unor standarde de mediu.

Faza de documentare, clasificare si delimitare a impactului asupra unei propietăți conform standardelor și legilor americane

,,We have seen a significant transformation in the way we view our air, water, and land. Today, there is universal agreement that our natural resources are valuable, not just for the economic prosperity they help create, but for what they add to our quality of life."

-US Environment Protection Administrator, Christe Whitman 

În Statele Unite bilanțul de nivel 0 este integrat in bilanțul de nivel 1 sau „phase one” și este considerat ca fiind faza de documentare amănunțită asupra terenului, urmărind activitațile foștilor utilizatori, precum și a documentelor depuse de respectivii, folosind inclusiv registrele în care se află actele depuse de foștii propietari în legatură cu construcția, demolarea sau modificarea construcților.

Environmental Protection Agency reușește să clasifice posibilii poluanți ai unui teren, precum si impactul asupra sursei de apă potabilă a unei zone, impactul asupra aerului, dar și sănătatea populației din zonele posibil afectate. În urma analizei propietății, a propietăților adiancente și a posibilului impact asupra comunității, organele competente pot impune restricții asupra domeniului de activitate al firmei. Investigarea detaliilor asupra terenului are o raza minimă, stabilită de lege în care pot fi incluse și terenuri adiacente.

Standardele utilizate acoperă și posibiliatea de a se folosi toate informațiile disponibile de la vechiul propietar legate de activitatea și modul în care era folosită propietatea in cauză. În același timp apare importanța pozelor realizate dintr-un avion, elicopter sau dronă. Acest aspect oferă o perspectivă asupra evoluției terenului, atât bunăstarea lui, dar și a unor posibile construcții care astăzi nu mai sunt prezente. În aceste informații se includ și hărțile Sanborn, hărți realizate pentru incendii, în care se află, la o scară de 1:600, detalii precum grosimea pereților, poziția ușilor sau a ferestrelor. În România, instituția responsabilă pentru aceste autorizații este Inspectoratul pentru Situații de Urgență (I.S.U.).

Mai mult decât atât, autoritatea competentă își rezervă dreptul la audit. Auditul are rolul verificării documentelor și inspectarea spațiului in care compania își desfășoară activitatea pentru a repera posibile contaminări cu scopul protejării mediului înconjurător și populației direct afectate, dat fiind posibila contaminare a surselor de apă potabilă sau a plantelor. Există o listă de poluanți comuni care sunt urmăriți în special din cauza pericolelor pe care le prezintă.

Diferențele majore constau în faptul că standardele din Statele Unite includ și definesc mult mai exact poluarea aerului prin transportarea lui, precum și impactul cauzat de anumite materiale toxice cum ar fi azbestul. Importanța poluarii terenului pe cale aeriană este dată de industrializarea țării. Din cauza vânturilor existente pe teritoriul unei țări, emisiile pot fi transportate pe distanțe importante, chiar ajungând în state vecine. În același timp, reglementările aflate în vigoare urmăresc sănătatea cetățenilor și posibilitatea afectării directe, urmărind impactul posibililor contaminanți transportați pe calea aerului sau prin intermediul apelor.

Autoritatea care se ocupă de întreținerea mediului deține aproape toate actele și registrele necesare autorizațiilor, drept urmare gestionarea, clasificarea și organizarea este mult mai eficientă și rapidă. Un motiv important este tradiția și atribuțiile oferite de guvern. Entitatea responsabilă, E.P.A sau Environmental Protection Agency, a fost fondată în 1970, iar in 1990 atribuțiile legate de poluarea apei și a aerului au fost adăugate. În 1976 interesul Guvernului American față de situri a crescut, dar implicarea marilor companii a venit in anul 1980 prin CERCLA (Comprehensive Environmental Response Compensation and Liability Act sau Superfund Act) pentru a stopa creșterea numărului de situri contaminate, iar în 1986 a intrat în vigoare SARA (Superfund Amendment and Reauthorisation Act). Prin aceste documente, E.P.A au câștigat dreptul să închidă fabrici care foloseau iresponsabil chimicale sau care nu respectau legile statului și prezentau un pericol pentru populație. Legile se aplică retroactiv și în cazul în care responsabilul pentru contaminare refuză să decontamineze terenul respectiv, E.P.A o să îndeplinească această sarcină, iar costurile necesare o sa fie plătite de responsabil, iar reînnoirea lor se realizează periodic.

Impactul economic a fost considerabil. O bună parte din firme au intrat in faliment din cauza costurilor ridicate de curățare a solului, dar și prin incapacitatea de continua activitatea într-un mod profitabil

În același timp autoritățile au încercat să păstreze sursele subterane de apă curate sau, după caz, decontaminarea lor. Din cauza ușurinței cu care se realiza contaminarea apei potabile, anumite substanțe chimice au fost interzise, iar legea modificată astfel încât prezervarea lor să fie prioritară. Astfel au luat naștere controalele asupra posibililor contaminatori, cât și examinarea regulată a monstrelor din acvifere.

În prezent, paradoxul romănesc prin care achitarea amenzilor este mai profitabilă decăt modernizarea, ne face să ne întrebăm dacă o sa fim martori la introducerea unor legi retroactive. Cu toate acestea, majoritatea investitorilor străini sunt conștienți de acest pericol, alegând să respecte standarde europene.