Îngerii cu aripi de sticlă ai Cristinei Tuță

“Lucrările din sticlă pe care le creez sunt dependente de lumină, la fel ca un vitraliu clasic, valoarea lucrării stând în efectul dat de lumina care atinge sticla…”

Ea studiază îngerii și îi materializează din mii de bucăți de sticlă și piatră colorată. Din tot ce înseamnă îngerii, ea păstrează doar atributul principal - aripile. Cristina Tuță a început să fie activă pe plan artistic încă din timpul studiilor, participând la numeroase activități și proiecte în care mereu a căutat, așa cum spune, cunoașterea în acest domeniu. În paralel cu studiile, a activat timp de un an în cadrul unui atelier de vitralii, unde mărturisește că a învățat foarte mult alături de artista Amalia Berza. Apoi s-a ivit o ocazie unică atunci când s-a alăturat atelierului de mozaic a cărui echipă, coordonată de artistul Daniel Codrescu, realizează în prezent mozaicurile din interiorul Catedralei Naționale - Catedrala Mântuirii Neamului. Aici, în aproape doi ani de activitate, a evoluat foarte repede, astfel că primește sarcini tot mai complexe în ce privește compunerea scenelor. Lucrările care ilustrează acest material sunt proiectele ei de absolvire. a programului de Licență, respectiv Master din cadrul Universității Naționale de Arte București. Vasta documentare a temei legate de îngeri a început așadar în primii ani de facultate. Astfel, lucrările pe care ni le prezintă Cristina Tuță evidențiază tema Angelologiei prin crearea mozaicurilor 3D din materiale convenționale și neconvenționale. La atelier lucrează după norme stricte, dar pe plan personal aplică ceea ce învață zi de zi în proiecte de artă contemporană. Lucrările de absolvire reflectă tocmai acest aspect.

Pe lângă cercetarea istorică a evoluției obiectului artistic și a varietății de reprezentare a ramurei Angelologiei, artista urmărește să extindă ideea de artă în spațiul public. Alegerea acestei teme este motivată de “dorința pe care o simte fiecare om, de a fi liber și în același timp de aș transcede statutul de ființă pământească și a ascede la grație. Pentru a ilustra nevoia de libertate pe care o căutăm tot mai des în ziua de astăzi, legătura dintre celest și pământ, aripa devine un simbol de bază”. Conceptul său se fundamentează pe ideea de eliberare a ființei umane, conturând energia interioară și sufletul acesteia. “Substratul lucrărilor este determinat de îmbinarea minții, sufletului și măiestriei ce are ca scop scoaterea la lumină a reprezentării divine ca latură profundă, vizând identificarea omului cu el însuși. Prin prelucrarea și totodată stilizarea formelor, lucrările realizate sub semnul angelologiei surprind ansamblul hieratic, conexiunea dintre lumea cerească și cea pământească, cât și legătura dintre înger și ființa umană. De asemenea, dezvoltă pe lângă latura estetică, de înfrumusețare a unui anumit spațiu, și un mesaj etic, un îndemn către empatie și toleranță. Lucrările realizate sub semnul angelologiei sunt apte să emane mister, armonie, energie, emoție deoarece ideea de înger eteric invită spectatorul să contemple latura dualității, atemporalitatea și temporalitatea vieții”, explică artista.

În lucrările “Angelus” și “Heruvim”, tridimensionalitatea este o căutare lăuntrică, o nevoie persistentă a artistei de a se desprinde de suportul deja existent, cum este pânza, printul sau un alt material pe care trebuie doar intervenit. Acestea reflectă o viziune proprie a compoziției formelor și o concentrare îndelungată asupra aspectului și desfășurării acestora în raport cu textura și materialele folosite. Din punct de vedere tehnic, lucrările reprezintă o explorare a formei, volumului și a materialelor neconvenționale.

Un rol important, pe lângă aspectul tridimensional, îl au și bucățile de sticlă colorată, care pe lângă impactul estetic pe care îl aduc formei lucrărilor, conturează prin textură, conceptual, transluciditatea dintre lumea cerească-spirituală și cea lumească. Realizate în tehnica mozaicului, lucrările “Angelus” și “Heruvim” păstrează vie latura modernistă a tehnicii odată cu inovațiile aduse de Antoni Gaudi în momentul apariției stilului Art Noveau. “Ceva mai nouă, dar cu accente bine întipărite în tradiția de demult, modul de redare a tehnicii mozaicului se împletește cu materialele neconvenționale, integrate lucrărilor cum sunt pietrele prețioase, mărgelele sau sticla colorată de vitralii. Bucățile de sticlă colorată sunt atașate formelor de aripi prin tehnica mozaicului, reprezentând un proces complex de asociere, modelare și înțelegere, fiind în cele din urmă unitatea dintre suport și material. Îmbinarea celor două tehnici mozaic-vitraliu este determinată de căutarea unor direcții comune în care calitățile lor să se îmbine armonios pe suprafața unui obiect. Spre deosebire de alte materiale des utilizate tehnicii mozaicului, sticla colorată de vitralii emană o textură transparentă, lucioasă aptă pentru a evidenția conceptual transluciditatea portalului celor două lumi și asemănarea oglindită dintre înger și om. Prin transparența și lucirea ei creează efecte de lumină și jocuri de plin-gol”, precizează Cristina.

Tânăra artistă spune că această temă i-a devenit cea mai apropiată deoarece rezonează cu felul ei de a fi. “Arta ne-a învățat mereu că frumosul poate fi mai autentic dacă privim lucrurile pe care le facem cu sufletul, Iar ca artist plastic ți se încredințează acest dar să transmiți oamenilor un mesaj, o emoție. Eu văd frumosul prin prisma temei angelologiei și a celor două tehnici mozaic-vitraliu pe care încerc să le aduc împreună sub o formă unitară aptă să răspândească emoție spectatorilor. Privesc ideea de angelologie ca pe o expresie de puritate a sufletului, iar cele două tehnici ca o modalitate de explorare prin care am posibilitatea să învăț ce este răbdarea, atenția de la mozaic, și fragilitatea de la vitraliu. Experiența de a lucra cu aceste tehnici mi-a crescut dorința de a le îmbina în lucrările personale, căutând în interiorul meu variante de a le aduce împreună sub o formă sau alta. Din pasiunea pentru aceste tehnici au luat naștere formele aripilor de îngeri sub aspect tridimensional. Acestea au apărut după lungi căutări de materialitate, forme și emoții. Mi-am dorit să creez ceva inedit, care să-mi țină sufletul conectat în munca ce avea să reverse mai târziu imagini monumentale ale îngerilor din sticlă. Lucrările Angelus și Heruvim sunt două lucrări de suflet, care duc în spate ore înșir de muncă, emoții și răbdare. Amândouă au la bază suflul căutărilor îndelungate din ultimii ani, spiritualitatea revărsată prin tema Angelologia și aportul tehnic care redă latura estetică.

Experiența pe care am căpătat-o în ultimii ani lucrând la un atelier de viralii și unul de mozaic, m-a determinat să îmbin aceste tehnici într-un stil personal prin care să pot evidenția tema Angelologiei. Crearea aripilor din sticlă păstrează vii principile tehnice ale mozaicului, actualizându-le în contemporaneitate prin intermediul sticlei colorate de vitralii care oferă lucrărilor un suflu nou, diferit suprafețelor pe care sunt aplicate. Lucrările din sticlă pe care le creez sunt dependente de lumină, la fel ca un vitraliu clasic, valoarea lucrării stând în efectul dat de lumina care atinge sticla. Îmbinarea celor două tehnici oferă o delicatețe aparte lucrărilor. Dorința de a mă desprinde de suportul deja existent, cum este pânza, printul, pe care trebuie doar intervenit, m-a determinat să-mi creez atât formele tridimensionale de aripi, cât să și intervin în procesul de colorare al sticlei. Implicată până la final în procesul de creație, am obținut din pigmenți, în urma topirii și colorării sticlei, diferitele nuanțe pe care mi le doream”.

Cristina Tuță își desfășoară activitatea în București. Este absolventă a Universității Naționale din București, specializarea Artă Murală. Până în prezent a făcut parte din numeroase workshop-uri și activități de voluntariat, a participat la expoziții personale și de grup, precum “Cultura fragmentului și dizlocarea privirii” JUVENTUS CONTEMPORARY ART AWARD, Fundația Triade, Timișoara, “dintrUNA”- Muzeul de Artă, Constanța, “concret ECLECTIC”, Galeria Metopa, Pitești, ”PUNCT” UNAgaleria, București, “STARt “ UNAgaleria, București, “NAG”, Galeria de Artă,Craiova, "Alexandru și Aristia Aman" Biblioteca Județeană, Craiova. Proiecte- “Anthology VI” 2022, Madrid, Spania, Workshop "Dante Aligheri" Italia, Workshop-Proiectul “Împreună”, București.

Activează ca voluntar în cadrul Fundației Bucureștii Noi, iar principala sa activitate este realizarea de mozaicuri bizantice și laice, pictura de tip bizantin și activitatea de restaurare a mozaicurilor vechi.

Cosmina Marcela OLTEAN

Angelologia ca temă de cercetare în Artele vizuale

de Cristina Tuță

Angelologia este o temă de cercetare vastă care impresionează și cucerește prin intensitatea spiritualității, fiind motivul principal pentru care există o diversitate în imaginea îngerilor. Ideea de angelologie pe care o percep eu face referire la starea de puritate a sufletului. Referitor la creștinism, conceptul binelui și al răului sunt asociate prin imaginea îngerului, respectiv a demonului. Astfel, în lucrare am ales să redau binele absolut prin reliefarea aripilor de înger. Ascensiunea, eliberarea conștinței sau ridicarea la cer sunt descrise de viziunea artistică a formelor aripilor, fiind în strânsă legătură cu aspirația omului spre o condiție mai presus de acesta, nelimitată. Simbol al spiritualității pentru întreaga lume din toate timpurile.

Ca un simbol al binelui, acestea reflectă iluminarea sufletească, evoluția spirituală, de asemenea poartă esența divină a îngerilor. Aripile sunt și un simbol al cunoașterii, gândirii, spiritualității, libertății și victoriei. Determină și modelează imaginația spre aspirația sufletească de a te ridica mai presus de condiția umană, de a transcede și contura în mod plăcut aceast portal între lumea cerească și cea pământească. Ca element purtător al angelologiei, aripa devine nucleul lucrării Heruvim ce concentrează în ea toată energia emblematică a acestei teme. După lunga căutare de forme pe care bisericile pictate le poartă și canoanele le descriu, am ajuns la propria formă de reprezentare a acestora susținută de concepția artistică, personală cu privire la arhetipul îngerului. Aripile sunt o interpretare a reprezentărilor din pictura bizantină, și anume Heruvimii.

Prin lucrarea Heruvim, forma tipică a îngerului, cu două aripi se preschimbă într-o grupare de aripi care creează un joc cursiv, plăcut ce face trimitere la cetele Heruvimilor pictați cel mai adesea în unele scenele din altar și pe bolta bisericii. Prin prelucrarea și totodată stilizarea formelor care mi-au servit ca inspirație, Lucrarea Heruvim surprinde ansamblul hieratic și conexiunea dintre lumea cerească și cea pământească.

Aceasta reprezintă și un salt spre cunoașterea și evoluția fețelor îngerești de-a lungul timpului în istoria omenirii, un aport și o dorință în modul de a învăța din treptele clasamentului acestora. Traseul clar al acestei lucrări, a pornit odată cu îngerul sub formă de triptic înfățișat la licență, care a determinat cercetarea în domeniul angelologiei, nevoia de cunoaștere, cât și dorințade evoluție în conturarea ansamblului formelor, tehnicilor mozaic-vitraliu și îmbinarea unui număr larg de materiale pentru reprezentarea definitorie arhetipului îngerului.

Astfel spus, lucrarea Heruvim conturează nucleul dorințelor și conexiunilor înregistrate în spațiul temei angelologiei, semnului obiectului artistic de a dezvolta esența purtătoare a acestora.

Lucrarea este realizată din patru bucăți ce formează un întreg, două aripi simetrice, o bucată care îmbină o pereche de aripi sub aspectul uneia singure și un suport în formă de V întors care este baza susținătoare aripilor pentru a creiona ansamblul final al heruvimului. Forma plasată în centrul lucrării și cea mai mare ca dimensiune este construită sub aspectul unei singure bucăți, dar înglobează două aripi îmbinate, suprapuse ce fac trimitere la scrierile textelor biblice și reprezentările bizantine în care este expusă această întâlnire a aripilor în partea de sus ca semn al protecției chipurilor heruvimilor și serafimilor de lumina puternică ce vine dinspre Dumnezeu. Cealaltă pereche de aripi este realizată individual sub forma a două bucăți simetrice atașate de o parte și de cealaltă în jurul primei perechi din centru, acestea se aseamănă prin forma, dimensiune și cromatică pentru a-i crea un aspect unitar lucrării. Cele patru bucăți se susțin una pe cealaltă pentru a scoate în evidență imaginea heruvimului, astfel că între acestea există o conexiune puternică atât conceptual, cât și tehnic-material de reprezentare. Aspectul tridimensional al lucrării este conturat prin suprapunerea bucăților de OSB și polistiren, asemeni unor layere. Fiecare suprapunere a formelor este determintă de stilizarea felului de repartiție a penajului aripilor, asemănător etapelor de pictură a unei icoane de la închis spre deschis. Stabilirea suprapunerii celor trei forme ale fiecărei aripi ține de gradul de intensitate al culorilor văzute în pictură, dar și de nevoia de a reda un volum mai mic sau mai mare al acestora.

Tridimensionalitatea conturează fiecare aripă prin intermediul a trei layere suprapuse, și reprezintă esența pe care am încercat să descopăr accentuat după ce am experimentat prin diferite lucrări de la atelier sfera bidimensionalității redată cu ajutorul tehnicii colajului și a tehnicii mozaicului din nasturi și materiale textile atașate suportului deja existent.

În lucrarea Heruvim, tridimensionalitatea este o căutare lăuntrică, o nevoie persistentă de a mă desprinde de suportul existent cum este pânza, printul sau alte materiale care reflectă baza pe care trebuie doar intervenit. Aceasta reflectă o viziune proprie a compoziției formelor și oconcentrare îndelungată asupra aspectului și desfășurării acestora în raport cu textura și materialele folosite. Lucrarea prezintă o înălțime de 1,75 m, desfășurându-se pe o suprafață de 2,20 m lungime. Bucățile de stilcă colorată sunt atașate formelor celor trei aripi prin tehnica mozaicului, reprezentând pentru mine, un proces complex de asociere, modelare și înțelegere, fiind până la urmă unitatea dintre suport și material. De aceea am ales pentru lucrarea Heruvim, mozaicul ca metodă de reprezentare, aveam nevoie de ceva inedit care să completeze formele tridimensionale.

Cromatica lucrării este restrânsă și în acord cu limitarea plăcilor de sticlă folosită adesea pentru tehnica vitraliului. Îmbinarea celor două tehnici mozaic-vitraliu este determinată de căutarea unor direcții comune în care calitățile lor să se îmbine armonios pe suprafața unui obiect. Culoarea predominantă este albastrul, îmbinată subtil cu alte nuanțe de galben, oranj și roz, violet pentru zonele centrale fiecărei aripi în parte.

Albastrul circulă de la închis spre deschis în funcție de suprapunerea bucăților de polistiren. Această culoare este asociată foarte ușor cu liniștea spirituală și albastru infinit și înălțător al cerului. Interpretarea aripilor se face atât la nivel de formă, cât și de culoare.

Lucrarea Heruvim nu are doar un rol estetic de înfrumusețare, ci militează pentru un mesaj etic, moral de binefacere în rândul observatorilor, ce devin ulterior participanți ai actului artistic. Dintre toate tehnicile artei decorative, cea a mozaicului și a vitraliului m-au fascinat încă din perioada anilor de licență, fapt ce m-au determinat să le îmbin pentru a cunoaște esența materială și tehnică a celor două.

Toate aceste căutări care au la bază nevoia de a înțelege simbolistica angelologiei, stilizarea și interpreta formei, de a extinde reprezentarea tridimensională către obiectul artistic, cât și utilizarea materialelor mixed media în compoziția tehnicii mozaicului, m-au făcut să descopăr artiști semnificativi care și-au pus amprenta în cunoașterea și dezvoltarea imaginației mele. Am păstrat tendințele suflului modern de reprezentare liberă a tehnicii pe diferite forme, suporturi și cromatica vie regăsite în creațiile lui Antoni Gaudi.

Text și fotografii - Cristina TUȚĂ