Inovația: cel mai prețios activ al unei economii

Londra Victoriană, 1894. În plină revoluție industrială, Marea Britanie și restul Europei ajungeau la un nivel de dezvoltare nemaiîntalnit de specia umană. Totuși, odată cu beneficiile, aglomerarea creată de dezvoltarea industriilor a adus multe provocări pentru societatea londoneză. La vremea aceea, transportul pe distanțe scurte era realizat cu ajutorul trăsurilor trase de cai, trenul fiind folosit pentru distanțe mai mari. Asta a făcut ca populația locală să devină îngrijorată față de viitorul străzilor lor, suprapopularea generând o creștere în numărul de trăsuri, dar și al „îngrășământului natural” lăsat pe străzile metropolei. Prognozele erau sumbre. Cu toate acestea, inovația nu s-ar oprit la motorul cu aburi. Inovația avea să creeze automobilul, acesta crescând în popularitate într-un ritm accelerat, problema londonezilor fiind rezolvată.

Acest episod din istoria britanică arată modul în care ideile unor oameni transformă radical societatea și fac ca problemele societății să piardă din relevanță in decursul a doar câțiva ani. Cea mai importantă trăsătură a inovației este că nu știm de unde poate veni. Următoarea idee ce poate transforma societatea noastră poate să vină de la un student, de la un istalator, de la un copil de opt ani sau de la un veterinar. Inovația poate veni de unde te aștepți cel mai puțin, iar contextul poate avea multe variabile care influențează.

Un bun exemplu este cel al tăițeilor instant care au apărut din dorința de a hrăni populația Japoniei după Al Doilea Război Mondial, țara primind rații de mancare din America care constau în pâine, aliment deloc popular în cultura niponă. Astăzi, tăițeii instant se găsesc în orice magazin și reprezintă o modalitate ieftină și ușoară de a te hrăni.

Mai mult decât atât, prognozele secolului trecut susțineau că din cauza creșterii accelerate a populației, societatea noastră va intra într-un colaps, nemaiputând producând destulă hrană pentru a ne susține. Totuși, acest dezastru malthusian a fost prevenit prin dezvoltarea producției agricole prin modificări genetice.

Așadar, numai prin inovație putem progresa. Nu avem nevoie de mai multe butoane la telefon, avem nevoie de touchscreen. Nu avem nevoie de agende mai cuprinzătoare, avem nevoie de baze de date. Nu avem nevoie de mai multe trăsuri, avem nevoie de mașini. Nu trebuie să producem mai mult, trebuie să producem mai inteligent.

Este important să înțelegem că dezvolarea economică stă în creativitate și ingeniozitate, nu neapărat în fabrici sau resurse naturale. De pildă, Rusia deține resurse naturale bogate și vaste, cu toate acestea, nu avem telefoane rusești în buzunare. Mai mult decât atât, țări precum Republica Democrată Congo sau Afganistan sunt clasate ca țări sărace chiar dacă dețin o bună parte din mineralele rare ale planetei, folosite în special în sectoarele tehnologice. Prosperitatea pare să fie generată de oameni, nu de natură.

Mai mult decât atât, inovația este măsurabilă. Indicele Global al Inovării apare anual sub forma unui clasament format din 50 de țări ale lumii, cele mai inovatoare în 2021 fiind Elveția, Suedia, Statele Unite, Marea Britanie și Coreea de Sud, România aflându-se pe locul 48. Acest aspect ar trebui să ne pună câteva semne de întrebare despre modul în care societate românească nu reușește să încurajeze ideile. Mai mult decât atât, fenomenul de „brain drain” este tot mai dăunător economiei României, mințile luminate alegând calea occidentului.

Soluții există. Economia unei țări este formată din „oameni și firme”, așadar este responsabilitatea noastră de a crea un mediu economic corect și liber pentru a stimula oamenii să creeze, să gândească și, mai ales, să materializeze idei. Degeaba are cineva idei despre cum am putea combate încălzirea globală dacă acel individ este descurajat de birocrație excesivă sau corupție. Fie că vorbim despre scutiri de taxe și impozite pentru a sprijini inovația, de garanția și protejarea propietății intelectuale sau de promovarea comerțului liber, un lucru este cert: oamenii răspund la stimulente.

Nu doar mediul antreprenorial trebuie dezvoltat, ci și cel al educației, acela fiind punctul de inflexiune în dezvoltarea minții umane. De la investiții în sistemul național de educație și cel al cercetării și inovării până la acordarea de granturi pentru proiecte ambițioase, toate aceste măsuri pot duce la un mediu economic competitiv în care noi, consumatorii, avem numai de câștigat.

Așadar, în lumea dinamică, rapidă și complexă în care trăim, putem spune că ideile vor rămâne de neprețuit, chiar dacă pot fi infinite, iar mintea umană reușește mereu să vină cu soluții ingenioase care, în schimb, trebuie doar puțin cultivate și încurajate.