Citindu-ne oglinda: câteva răutăți despre imaginarul specular (2)
Un rege stăpânea prea bine arta vorbirii. Încât nu sesiza că trecuse de la ficțiunea boantă la născocirea tăioasă: prin care acum își elimina preopinenții; și…
Andi Mihalache
Contribuitor@andimihalacheÎnscris din septembrie 2026
Detalii
| Nume de utilizator | @andimihalache |
|---|---|
| Prenume | Andi |
| Nume | Mihalache |
Articole recente
Citindu-ne oglinda: câteva răutăți despre imaginarul specular (1)
Într-un basm chinezesc, șase sori pricinuiau pământului o arșiță cumplită. Eroul care trage cu arcul în ei, ca să-i stingă, eșuează. Dar își atinge scopul…
O istorie a inimii (2)
„Pulsul e o lentilă care narează” (Marina Codruț). Și punem la inimă ce anume? Frânturi din noi înșine, depuse pe retina interioară a sentimentelor. Dar…
O istorie a inimii (1)
Zi de zi, soarele cade în crepuscul; și ultima lui rază intră în mănușa ei de beznă. E o înserare afectivă, nu cosmică; inima lucrurilor abia pâlpâie sub…
Istoria tăcerii: de la Dumnezeu la Alain Corbin*
Nu suntem defel convinși că Alain Corbin ar fi excavat o reală istorie a tăcerii, o evoluție a felurilor de a tăcea; meritul său este, mai curând, acela că a…
