Mentorat, știință și viziune: O nouă generație de cercetători prinde contur în laboratoarele României, cu sprijinul proiectelor PNRR-I8 și PNRR-I10. Denisse-Iulia Bostiog, tânăra cercetătoare de la Institutul „Petru Poni” din Iași care transformă curiozitatea în inovație

Denisse-Iulia Bostiog (foto) este o tânără cercetătoare aflată într-un moment promițător al parcursului său profesional și academic. Doctorandă în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, afiliată la Școala de Studii Avansate a Academiei Române (SCOSAAR), ea îmbină cu succes activitatea de cercetare fundamentală și aplicativă în domeniul materialelor funcționale cu implicarea activă în proiecte de cercetare naționale și internaționale. Este, totodată, beneficiară a serviciilor oferite de Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător (COACH-USV*), centru deschis în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava — printr-o inițiativă PNRR-I10 menită să susțină formarea tinerilor cercetători din întreaga Regiune de Dezvoltare NE a României, prin servicii de consiliere individuală, mentorat și integrare profesională. Participarea sa în cadrul Centrului COACH-USV contribuie la consolidarea propriului traseu științific și la deschiderea către rețele de colaborare interinstituțională.

Bostiog Denisse-Iulia are 27 de ani și a absolvit Facultatea de Chimie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a urmat, atât studiile de licență, cât și cele de master. În prezent, a finalizat teza de doctorat, care are ca temă sinteza și caracterizarea sistemelor pe bază de nanoparticule de aur funcționalizate cu polimeri biocompatibili și molecule de livrare țintită, cu aplicații în domeniul biomedical. Motivația care a stat la baza deciziei de a urma o carieră în cercetare a fost profund legată de o curiozitate științifică autentică și de dorința de a înțelege mecanismele fundamentale ale lumii chimice:

„Am fost mereu atrasă de ideea de a înțelege «de ce» și «cum» funcționează lucrurile la nivel molecular. Curiozitatea științifică, dorința de a rezolva probleme reale prin chimie și de a evolua profesional și personal au fost motivul deciziei mele de a alege cercetarea”, declară tânăra doctorandă Denisse-Iulia Bostiog.

Această înclinație naturală spre investigarea proceselor chimice a condus-o în mod firesc către colaborarea cu Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iași, un mediu pe care l-a perceput ca fiind în deplină consonanță cu interesele și aspirațiile sale științifice. Pentru Denisse-Iulia Bostiog, implicarea în proiectele cu finanțare de la Uniunea Europeană de tip PNRR-I8 și anume: „Intelligent Systems For Cancer Diagnosis And Treatment” (IntelDots) și „Multifunctional hybrid 3D architectures based on hollow GaN nano-micro-tetrapods for advanced application” (MultiPodGan) a reprezentat un pas esențial în maturizarea sa profesională și științifică. Această experiență a contribuit semnificativ la consolidarea competențelor sale transversale și la rafinarea abilităților de organizare și adaptare într-un context de cercetare multidisciplinar. Tânăra doctorandă declară: „Această oportunitate a reprezentat o parte din dezvoltarea profesională și științifică. Implicarea simultană în două arii de cercetare cu direcții opuse m-a ajutat să îmi structurez mai eficient activitatea, să îmi dezvolt capacitățile de adaptare și să gestionez cu rigurozitate sarcini complexe, specifice fiecărui proiect”. Această dublă implicare a determinat-o pe tânăra doctorandă să își extindă orizontul tematic și să dezvolte o gândire flexibilă, necesară în cercetarea aplicativă de înalt nivel.

În cadrul proiectului PNRR-I8 cu acronimul MultiPodGaN, doctoranda Denisse-Iulia Bostiog contribuie la dezvoltarea unor nano- și micro-arhitecturi hibride inovatoare, bazate pe nitrură de galiu (GaN), cu potențial de aplicabilitate în domeniul senzorilor inteligenți. Scopul proiectului este orientat spre crearea unor materiale avansate care pot funcționa ca elemente de detecție în sisteme inteligente, prin integrarea structurilor funcționalizate în ansambluri programabile. După cum explică aceasta: „Obiectivul general al proiectului MultiPodGaN este dezvoltarea unei noi direcții de cercetare axate pe nano- și micro-arhitecturi hibride pe bază de nitrură de galiu (GaN), cu scopul de a produce materiale hibride potrivite pentru realizarea elementelor de detecție în senzori inteligenți. Tetrapodele goale din aero-GaN astfel obținute vor fi ulterior funcționalizate cu macromolecule (polimeri sintetici amfifilici) sau biomacromolecule (ADN, proteine sau peptide) și investigate pentru formarea controlată a unor ansambluri programate.” Activitatea sa în acest proiect presupune nu doar sinteza acestor structuri complexe, ci și funcționalizarea lor chimică precisă, urmărind obținerea unor platforme cu comportament predictibil și controlabil la nivel molecular. Până în acest moment, cercetătoarea Denisse-Iulia Bostiog a contribuit la obținerea unor rezultate relevante în cadrul proiectului PNRR-I8 MultiPodGaN, rezultate care susțin direcția inovativă a cercetării propuse. Unul dintre aspectele esențiale a fost rafinarea etapelor experimentale pentru integrarea componentelor funcționale în arhitecturi hibride pe bază de nitrură de galiu: „Până în prezent, principalele rezultate obținute în cadrul proiectului includ optimizarea procesului de funcționalizare a structurilor pe bază de nitrură de galiu (GaN) cu polimeri biocompatibili și nanoparticule de aur.” Această funcționalizare avansată contribuie la creșterea performanței materialelor în ceea ce privește sensibilitatea, stabilitatea și compatibilitatea biologică, caracteristici esențiale pentru dezvoltarea de senzori inteligenți. Rezultatele obținute până acum constituie o bază solidă pentru continuarea cercetărilor privind asamblarea controlată și testarea acestor materiale în aplicații biomedicale sau de detecție de înaltă precizie.

Cele mai importante realizări științifice de până acum ale tinerei cercetătoare Denisse Bostiog reflectă un parcurs academic activ și diversificat, marcat de contribuții semnificative la cercetarea de vârf în domeniul chimiei macromoleculare și al materialelor avansate. Printre realizările de referință se numără publicarea a patru articole științifice în reviste cotate Q1 în sistemul ISI, la care a participat activ, atât în realizarea experimentelor, cât și în redactarea manuscriselor: „Cele mai importante realizări pentru mine sunt cele patru articole ISI publicate în reviste Q1, în care am fost implicată direct, atât în partea experimentală, cât și în redactare. Alte articole urmând a fi în curs de publicare și redactare.” Pe lângă activitatea editorială științifică, formarea sa academică a fost consolidată printr-o mobilitate internațională de tip Marie Skłodowska-Curie în Estonia, care i-a oferit oportunitatea de a lucra într-un mediu științific internațional și interdisciplinar, precum și prin participarea la un training school organizat în cadrul unei acțiuni COST, desfășurat în Polonia.Nu în ultimul rând, participările la conferințe internaționale au reprezentat momente-cheie în vizibilitatea cercetărilor sale, permițându-i să își prezinte rezultatele într-un cadru larg și să interacționeze cu specialiști din domenii conexe. Aceste experiențe au contribuit nu doar la dezvoltarea sa profesională, ci și la integrarea într-o comunitate științifică europeană dinamică.

În activitatea sa de cercetare, doctoranda Denisse-Iulia Bostiog se confruntă frecvent cu provocări inerente unui domeniu științific în continuă evoluție, unde incertitudinea face parte din procesul de descoperire. Una dintre cele mai dificile provocări menționate de aceasta este lipsa predictibilității, specifică cercetării experimentale: „Una dintre cele mai mari provocări este lipsa predictibilității, uneori experimentele nu oferă rezultatele așteptate, alteori apar limitări legate de timp.” Pe lângă incertitudinile tehnice, tânăra Denisse Bostiog menționează și presiunea generată de ritmul intens al activității științifice: „Ritmul alert al cercetării și cerințele de publicare constantă pot fi stresante.” Pentru a face față acestor dificultăți, a dezvoltat o strategie bazată pe disciplină și adaptabilitate. Își organizează riguros activitatea, își revizuiește periodic planurile de lucru și pune un accent constant pe colaborare și schimb de idei: „Pentru a le depăși, încerc să păstrez o disciplină riguroasă, dar și o atitudine flexibilă. Mă ajută să notez, să revizuiesc periodic planurile de lucru și să cer sfaturi colegilor.”

Această combinație de organizare internă și deschidere spre dialog profesional o ajută să transforme dificultățile cotidiene în oportunități de învățare și progres. Din perspectiva doctorandei Denissei-Iulia Bostiog, un cercetător de succes se definește nu doar prin cunoștințele acumulate, ci mai ales printr-un set complex de trăsături de caracter și abilități dezvoltate în timp, în strânsă legătură cu provocările domeniului științific. În viziunea sa: „Curiozitatea autentică este esențială, la fel și perseverența. Rezultatele nu vin imediat, iar rezistența la frustrare este o trăsătură cheie.” Alături de răbdare și motivație internă, evidențiază importanța unei gândiri critice bine ancorate, atenția la detalii și capacitatea de a colabora interdisciplinar: „Contează atenția la detalii, gândirea critică, dar și abilitatea de a colabora cu oameni din alte domenii.” Pe plan tehnic, consideră că excelența în cercetare presupune o deschidere constantă către învățare și adaptare: „Un cercetător trebuie să fie deschis la învățare continuă.” Nu în ultimul rând, subliniază rolul esențial al comunicării științifice, atât în formă scrisă, cât și orală – o abilitate indispensabilă pentru diseminarea rezultatelor și participarea activă la comunitatea academică: „E important să știi să comunici rezultatele, atât în scris, cât și oral.” Această abordare holistică reflectă o înțelegere matură a ceea ce presupune cu adevărat performanța în cercetare: nu doar competență, ci și reziliență, colaborare și capacitatea de a învăța în permanență.

Tânăra doctorandă Denisse-Iulia Bostiog le recomandă tinerilor care aspiră la o carieră în cercetare – în special în domenii precum chimia macromoleculară și știința materialelor – să-și analizeze cu sinceritate motivația și să se asigure că își doresc cu adevărat să urmeze acest drum. Aceasta consideră că pasiunea autentică pentru știință, răbdarea și dorința de învățare continuă sunt fundamentele indispensabile ale unei traiectorii solide în cercetare. Dacă ar fi să dea o sugestie cuiva care vrea să urmeze o carieră în știință, indiferent de domeniu, aceasta spune că: „L-aș încuraja să fie sincer cu sine: dacă are o reală pasiune pentru știință, răbdare și dorința de a învăța continuu, atunci cercetarea poate reprezenta un parcurs profesional valoros.” Doctoranda, cercetător la început de carieră, i-ar atrage atenția însă și asupra dificultăților inerente acestui domeniu: „Este important să fie conștient că acest drum implică provocări constante, perioade de incertitudine, momente în care progresul pare lent, iar recunoașterea poate întârzia să apară.” În ciuda acestor obstacole, subliniază că satisfacția personală oferită de o descoperire științifică este profundă și de neînlocuit. Tocmai această bucurie a cunoașterii autentice face ca efortul să merite.Un alt sfat important pe care îl oferă este legat de rolul mentoratului: „I-aș recomanda, de asemenea, să își caute mentori buni, care să-l ghideze și să-l susțină în momentele esențiale ale formării profesionale.” În viziunea sa, un mentor competent și implicat poate face diferența între stagnare și evoluție, mai ales în etapele timpurii ale carierei.

Experiența și reflecțiile Denissei-Iulia Bostiog ilustrează cu claritate complexitatea, dar și satisfacțiile profunde ale unei cariere în cercetare. Prin perseverență, curiozitate științifică autentică și o formare continuă orientată strategic, ea demonstrează că drumul cercetătorului, deși plin de provocări, poate deveni un spațiu de dezvoltare personală și profesională remarcabilă. Implicarea în proiecte de anvergură, publicarea în reviste de top și participarea activă în rețele internaționale confirmă potențialul său și importanța sprijinului instituțional, precum cel oferit de Centrul COACH-USV, în formarea unei noi generații de cercetători dedicați și bine ancorați în realitățile științei contemporane. Noi, membrii Centrului COACH-USV, îi mulțumim pentru interviul acordat și îi dorim realizări în continuare în parcursul profesional și personal.

                                                         Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Director,  COACH-USV

                                                                           Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV

                                                                              Lect. Sergiu Raiu, consilier sociolog, COACH-USV

* Acest material a fost realizat cu sprijinul Proiectului PNRR-I10 cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV).