Philharmonia Orchestra, Andrei Ioniță și un început de seară incandescent

Seara de la Sala Palatului a debutat cu o demonstrație de precizie și energie dirijorală semnată de Santtu-Matias Rouvali. Mișcările sale au avut finețea și siguranța unui patinator pe gheață, desenând în aer linii clare, fără nicio ezitare. Orchestra Philharmonia i-a răspuns cu o exactitate impresionantă, oferind un Capriciu italian de Ceaikovski plin de strălucire, culori și vitalitate.

Momentul central al primei părți a fost însă Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră de Dmitri Șostakovici, unde publicul a descoperit un Andrei Ioniță în cea mai bună formă a sa. Cu un sunet sigur, intens și o expresivitate fascinantă, violoncelistul a trecut de la lirism la forță dramatică, construind pasaje care au electrizat sala. Solo-ul său din partea mediană a concertului a fost de o tensiune extraordinară, o adevărată confesiune artistică ce a cucerit publicul.

Chemările entuziaste la rampă l-au adus pe Andrei Ioniță la două bisuri memorabile: o Rapsodie română adaptată pentru violoncel, plină de nerv și culoare, și un fragment de Bach, „care nu putea lipsi dintr-o seară a violoncelului”, după cum însuși artistul a spus. Aplauzele furtunoase au confirmat că momentul a fost unul de neuitat.