Primii ani ai Revistei TIMPUL - articolele scrise de Mihai Eminescu

Eminescu intră la Timpul ca redactor, cum era şi Slavici, ca din februarie 1880 să ia conducerea ziarului, ca redactor şef, în fruntea căruia stă până în decembrie 1881, ca apoi din ianuarie 1882 să-şi asume răspunderea ca prim redactor, pentru partea politică. Schimbările în statutul poetului în redacţie se reflectă şi în activitatea sa.

Cel dintâi articol publicat de Eminescu în Timpul, cu care se face legătura cu manuscrisele, este Arboroasa, care apare în 11 noiembrie 1877. Comentează aici ştirea din ziarul vieneze potrivit căreia autorităţile din Cernăuţi dispun desfiinţarea Societăţii Arboroasa, înfiinţată de studenţii români de la Universitatea din Cernăuţi, şi arestarea conducătorilor ei, învinuiţi de activitate politică împotriva anexării Ţării de Sus la Imperiul Austriac.

Eminescu reproduce din Convorbiri literare, Scrisoarea III şi-i va face loc în Timpul, sub semnătură, în numărul din 10 mai 1881.

Poetul semnează cu numele său, cât lucrează în redacţie, articolul Materialuri etnologice, publicat în aprilie 1882, un răspuns pe care îl dă lui N. Xenopol, redactor la presa liberală.

Ultimul articol al lui Eminescu, este publicat în 28 iunie 1883, în care este pentru libertatea presei și a jurnalistului.

Publicistica de la „Timpul” ocupă, prin problematică şi amploare un loc important în definirea personalităţii lui Eminescu în contextul ziaristicii româneşti din anii 1877-1880. Poetul dă prin publicistica sa, orientată spre viitor, cea mai înaltă expresie a luptei poporului nostru pentru apărarea fiinţei sale naţionale şi independenţei statului unitar român în condiţiile din secolul trecut.

Surse: https://bibgtkneamt.ebibliophil.ro/, http://www.mihai-eminescu.ro/, https://ro.wikipedia.org/wiki/Activitatea_jurnalistic%C4%83_a_lui_Mihai_Eminescu.