Magdalena Sîrghi: Altfel de toamnă

Azi cămașa ta îmi spune
Că ți-i toamnă cam de tot.
Ți-i septembrie de mine,
Ți-i octombrie de noi,
Și noiembrie de lume
Uneori simt că ți-i ploi.
Palmele ți-s frunze verzi
Ce-au să fie mâini de aur
Desfrunzește-mă de mine
Și mi-i deveni tezaur.
Te topește ceața albă
Și te frângi în voluptate
Ți-i prea frunză de noroi
Ți-i asfalt unde-i dreptate.