Angela Burdeniuc: "Teatrul școlar ca o modaliatate eficientă de dezvoltare a competenței cu caracter integrator. Teatrul ,,Baștina-junior” de la L.T.,,L.Blaga” din mun. Bălți. Bune practici

Teatrul este o parte intrinsecă a vieții noastre, în toate manifestările: jocuri între copii, examene orale, interviuri de angajare, ritualuri de nuntă etc.

Platon considera că, de la trei ani până la adolescență, copiii trebuiau să participe la activități artistice precum corul și dansurile publice. Apoi, în timpul Renașterii, umanistul Juan Luis Vives a dezvoltat dialogul teatral pentru învățarea limbii latine. Începând cu Commedia dell'Arte din Italia și gagurile fizice numite "lazzi", interpretate de actori, teatrul abordează slăbiciunile oamenilor și nedreptatea societății. Prin urmare, teatrul reprezintă o puternică declarație socială.

E demonstrate faptul că învățarea este mai eficientă atunci când apare "în afara propriilor zone de confort percepute". Astfel, teatrul școlar s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente metode de învățare experientială. Nevoia de a acționa este amestecarea mesajului antropologic al omului cu partea histrionică cu care s-a născut ființa umană. Este o manifestare a ego-ului universal care duce la dezvoltarea inteligentei emotionale a elevului.

 Disciplina limba și literatura română nu poate fi dispensată de jocul de rol sau dramatizarea operelor literare.

„Punerea în scenă a unui tablou/ act (mai rar, a operei în întregime), susține C. Șchiopu, contribuie în egală măsură la realizarea mai multor obiective:

 relevarea și analiza elementelor acțiunii, caracterizarea personajelor, analiza remarcelor autorului, care-i va ajuta pe elevi să înțeleagă rolul acestora în text, stimularea interesului pentru lectura textului, aprofundarea cunoștințelor despre specificul operelor dramatice, despre măiestria actoricească, formarea deprinderilor regizorale, de joc scenic, pătrunderea elevilor în psihologia personajelor, înțelegerea complexității problemelor cu care acestea se confruntă”

[141, p. 249].

 În literatura de specialitate, mai mulți metodiști (A. Hobjilă, C. Parfene) remarcă cercul dramatic/de teatru ca activitate extracurriculară, care „poate fi organizat în funcție de scopul urmărit, conținutul activităților, modalitățile de lucru” [106, p. 124] și prin care se urmărește „depistarea și crearea condițiilor pentru dezvoltarea aptitudinilor interpretative-scenice ale elevilor, cunoașterea marilor epoci ale teatrului universal și a operelor reprezentative” [106, p. 124].

 Privit în ansamblu, teatrul școlar își lărgește aria de la formarea competenței communicative, ce presupune dezvoltarea și  îmbunătățirea dictiei, exprimarea liberă a opiniei publice, utilizarea în actul de comunicare a limbajului non-verbal  până la formarea competenței cu caracter integrator, ce valorifică formarea personalității integre. Dincolo de jocul actoricesc, costume, muzică, lumini, teatrul favorizează unicitatea și integritatea în dezvoltarea personalității elevilor, printr-o gamă largă de concepte exercitate asupra socializării, incluziunii.

Funcția estetică a inteligenței elevilor este intensificată prin contactul cu lumea metaforei și a ficțiunii și oferă elevilor un stimulent pentru studiu și pregătire de viață.  

 Cu siguranță, teatrul poate contribui pozitiv la dezvoltărea abilităților copiilor, influențând și susținând dezvoltarea intelectuală, precum și împuternicirea acestora de a afecta schimbarea propriilor vieți prin deschiderea oportunități de educație continuă;

- ajută pe elevi să devină încrezători în puterea lor de învatare și reprezintă un catalizator pentru a-i forma și a le stimula personalitatea intelectuală și emoțională;

-  teatrul are rolul de a-i face pe elevi să-și depășească timiditatea și să-și dezvolte abilitățile histrionice pentru a se adapta mai usor la viața socială și a reusi pe piața muncii mai târziu în viață;

La teatru elevii   învață prin a face, prin a descoperi, reflecta și aplica.         

Teatrul școlar ,,Baștina junior” de la L.T. ,,L.Blaga” din mun. Bălți este un model în acest sens. Pornit, initial, ca un cerc dramatic, acest teatru a depășit limitele unui laborator teatral și a îmbrăcat haina unui teatru ca la carte. Obiectivele fondării acestui teatru au pornit de la valorificarea operelor literare, educarea gustului literar-artistic, promovarea valorilor general-umane, dar și a tezaurului folcloric. Lipsa sălii de teatru în liceu, a fost înlocuită prin utilizarea cabinetului de limba și literatura română pentru repetiții, iar, ulterior, prin încheierea unui acord de parteneriat cu Palatul Municipal de Cultură, repetițiile s-au transferat pe scena mica din palat. Pentru teatru acest proiect de parteneriat a adus doar beneficii, deoarece spectacolele montate au fost jucate nu doar pe scena liceului, dar și pe scena mare a Palatului Municipal de Cultură, incluse în diverse spectacole artistice complexe din mun. Bălți. Acest teatru școlar a devenit un brand în lumea teatrului de amatori, participând și la diverse concursuri, festivaluri naționale și internaționale.

La nivel de liceu, actorii teatrului ,,Baștina junior” sunt implicați în diverse activități extracurriculare în calitate de moderator, actanți, nu doar la disciplina de limba și literatura română, dar și transdisciplinare:

-Spectacolul ,,Dans cu o carte”, prezentat în cadrul Seminarului municipal a profesorilor de Limba și literatura română din mun. |Bălți, a urmărit mai multe finalități, dar un din ele a fost motivarea elevilor  la lectură. 7 opere artistice din literatura română și universală: ,,Fluturi” de Irina Binder, ,,Exuvii” de Simona Popescu, ,,Viața pe un peron” de Octavian Paler, ,,Simion Liftnicul”de Petru Cimpoeș, ,,O moarte care nu dovedește nimic” de Anton Holban, povestirea ,,Băiatul care voia să doarmă” de Mishel Brule, ,,Secretul” de Phonda Byrne au fuzionat într-un spectacol inedit. Fiecare carte repira printr-o istorie, adusă spectatorului prin prisma cuvântului rostit corect, emoțiilor și trăirilor în scenă.Valori ca empatia, toleranța, integritatea, încrederea de sine au conturat  mesajul textului , transmis prin mai multe metode artisice: interferența cu audiovizualul, variate stiluri de dans, dramatizare, mijloace tehnice de eluminare etc.  

-Spectacol cu rezonanță ,,Vivat, Pepilota, pe corabia cunoștințelor” a fost prezentat în cadrul seminarului Directorilor adjuncți pentru clasele primare și a avut drept obiectiv evaluarea competenței de comunicare a elevilor în treapta primară. 24 de copii, din trapta primară, au jucat roluri diferite în Spectacolul ,,Peppi Ciorap Lung” de Astrid Lindgren. Spectacolul a  transmis un mesaj clar: educarea armonioasă, multilaterală a elevului într-un mediu școlar sănătos și fără discriminare. Ulterior acest spectacol a fost jucat pe scena Palatului Municipal de Cultură de Ziua copiilor.

-Spectacolul ,,Triumful talentului”, după piesele lui I.L.Caragiale, a optat pentru prezentarea bunelor manière din secolul al XIX-lea, costume de epocă, limbajul de salon,  dar și satirizarea unor vicii omenești. S-a ținut cont de detalii, pe care  le-a sugerat profesoara de istorie, Russu Nadejda.

-Spectacolul ,, De vorbă cu Ion Creangă” construit, din diferite fragmente din ,,Amintiri din copilărie” a reliefat elementele portului popular, dar și dialectul moldovenesc, în care a vorbit marele scriitor. Colaborând cu profesoara de educația tehnologică, fetele au confecționat la ore cămeși și sumane specifice zonei descrise în opera crengiană, iar băieții au pregătit, din lemn, obiecte de uz casnic.

- Spectacolul ,,Ultimul mare poet romantic-M.Eminescu”, prezentat pe holul  liceului, a elucidat aspecte necunoscute, în manieră teatrală biografia poetului M.Eminescu. La pregătirea scenariului s-a discutat cadrul istoric, aspect legat de biografia  . S-a jucat pentru toți elevii din liceu, actorii au interacționat cu publicul, au călătorit print imp, relatând trista istorie a familiei Eminovici.

-Spectacolul de factură folclorică ,, Din străbuni, din oameni buni” a inserat mai multe jocuri zoomorfice, uitate în timp: Căluțul, Capra, Ursul, Cocostârcul, Urătura tradițională etc. Confecționarea costumelor, pregătirea recuzitei teatrale a antrenat elevi, părinți, bunici, dar și profesoara de geografie, care ne-a ajutat să deosebim zonele, în care se jucau, pe vremuri, aceste perle ale tezaurului nostru folcloric.  Coloritul tradițiilor populare a motivat spre documentare, cercetare, colectare de texte, specifice zonei de nord a țării. În acest sens, am avut suportul profesoarei de ed. Muzicală, Taburceanu Angela, care a suplinit spectacolul cu frumusețea cântecelor populare.

Cei mai buni actori ai teatrului școlar sunt implicați în spectacole din repertoriul Teatrului dramatic cu titlul Model ,,Baștina” de la Palatul Municipal de Cultură din mun. Bălți.

-În spectacolul cu tentă mitologică,, Văzduhul”, autor Constantin Cubleșan, elevii și-au asumat nu doar roluri pe scenă, dar au gustat din pâinea regizorului, inginerului de sunet, desing vestimentar, scenograf etc. În echipă au muncit pentru a produce un spectacol. Actorii: Irina Dudca, Dan Onica, Petru Blid, Valentina Rotari au depus toate eforturile pentru a străluci pe scenă și la Festivalul-concurs National al formațiilor teatrale ,,V.Alecsandri”, ed. A X-a, acest spectacol  a luat Premiul pentru ,,Cea mai bună scenografie”

- În spectacolul ,,Doi vecini” , după piesa cu același nume de T. Arghezi, pe lângă actorii consacrați au fost antrenați elevii : Burdeniuc Carmelina, Pădureac Mariana, Badan Oleg, membrii ai teatrului școlar. Munca a fost răsplătită cu Trofeul Festivalului-concurs National al formațiilor teatrale de amatori ,,V.Alecsandri, ed.XII-a.

-În spectacolul ,,Vin americanii”, autor Dinu Mihai,  Mariana Pădureac, elevă în cl. aXII-a s-a învrednicit de Diplomă ,,Pentru cel mai bun rol feminin”( rolul de profesoară), iar la același festival -concurs spectacolul s-a clasat pe Locul I din 28 de colective teatrale din Republica Moldova..

Pentru a motiva efortul tinerilor actori, în liceu, au fost organizate și desfășurate, pe parcursul la 3 ani, Festivalul personajelor literare în format 3/3/3 (3 elevi, 3 minute, 3 elemente de recuzită scenică). Această inițiativă aparține Comisiei Metodice de Limba și literatura română. Festivalul este așteptat de către elevi, deoarece în calitate de membri ai juriului sunt invitați actori consacrați de la Teatrul Național ,,V.Alecsandri”din mun.Bălți.

Anul 2021, an pandemic, nu a fost lipsit de prestațiile actorilor noștri, ci au participat la  concursul ,,MonoFest”( concurs de monologuri, în format video, inițiat de Palatul Municipal de Cultură).

Șase actori ai teatrului ,,Baștina-juniori” au fost desemnați învingători în această competiție actoricească, în care au participat 45 de elevi din diferite instituții.

Trofeul – Nideico Daniel, cl. aVIII-a ,,A”, Locul I- Cepuc Valeria, cl. a VIII-a ,,A”, Locul II- Camerzan Andreea,cl. a VI-a ,,A”, Chicu Daniel , cl. a VIII-a ,,A”, Locul III- Evdochimov Iuliana, cl. aVIII-a „A”, Diaconu Daniel, cl. a VIII-a ,,A”

Desiminarea experienței acestui teatru de elevi s-a produs, la nivel national, și prin participarea la emisiuni TV sau radiofonice. Emisiunea ,, Tezaur folcloric ”a găzduit, în decembrie 2021,colectivul cu un program dedicat sărbătorilor de iarnă, iar în luna februarie 2022, la  emisiunea radiofonică ECO FAMILY cu Dinu Rusu subiectul de discuție  a fost Rolul teatrului în formarea unui vorbitor cult. O altă experiență transdisciplinară pentru actorii teatrului a fost participarea în două ecranizări pentru piesele ,,Credința” și ,,Domnul Țara ne unească”, interpretate de solista Stela Melnic-Cotogoi. Abilitățilre actoricești permit acestor elevi să participle cu success la diverse proiecte naționale și internaționale transdisciplinare. Un proiect educational transfrontalier  cu tema ,,Istoria trezește emoții de mândrie” a fost filmat la Muzeul de Istorie și Etnografie din mun. Bălți. Suma de competențele,  formate și dezvoltate în cadrul teatrului școlar, au facilitat orientarea profesională a tinerilor actori.  Mai mulți actori ai teatrului au fost înmatriculați la Facultatea de Jurnalism la Universitățile din Moldova și România, Facultatea de Științe politice, Academia de Teatru.

Este extrem de important ca teatrul să devină, în general, un obiect de studiu în școli, deoarece uneste întreaga comunitate școlară și încurajează cele mai bune virtuți sociale ale omenirii, de exemplu: cooperarea și responsabilitatea. Școlile care utilizează formarea de competențe sociale prin cursuri de teatru au raportat un comportament mai bun și un număr mai mic de persoane care au abandonat școala.