Mihail Olenschi: ,,MĂ PIERD…”

Mă pierd în moina gândurilor iară.

Pe unde ești acuma, domnișoară?

Nu te-am văzut de-atunci din primăvară.

Auzi cum codrii-au început să geamă

În prag de toamnă și aruncă vamă

Pe unda vântului care mereu ne cheamă?

Pe frunza lor îți tot trimit scrisori

Sperând să le primești pân’la ninsori

Răspunde-mi. Doar ți-am scris de-atâtea ori!

Teribile tăceri mă rup din dalbe visuri

Și simt că-s izgonit demult din paradisuri

Doar doru-mi hoinărește nebun peste abisuri.

Mă pierd...