Rai pe pământ

Desprind iluziile de ideile
Care-mi solicită
A lor materializare
Nu mă-ndoiesc:
Ele îmi sunt vindecare.
Timpului demodat
Haină nouă îi dăruiesc,
Dar îi las străluciri de odinioară-
Sensul, valoarea -
În fața acestora ororile tac.
În ,,Tatăl Nostru”
Caut mereu un reper
Evit ispita
Nu-i de la Domnul
Și-o recunosc
Ca pe o încercare
De a-mi vedea îndoiala
Ca necredință
În izbânda înălțătoare.
Cu viața, toate jocurile
,,de-a-v-ați-ascunselea”
Le anulez
Prea scumpă
Pentru a-i ceda
Avalanșei de gânduri
În care-ar lipsi Dumnezeu -
L-aș întrista
Și eu nu aș mai fi eu.
Dumnezeu îmi sugerează,
Mă sfătuiește...
Falsuri dispar, ispite...
Și simt
Cum intru în rai...
Pe pământ...
Astăzi...
De brațele Lui m-am învrednicit.
Publicat în Cultură, Literatură
Nicio persoană nu a recomandat încă
Recomandă acest articolCategorii: Cultură, Literatură
Răspunsuri
Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.
Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.
După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.