Răscoapte doruri printre foi

În noi vuiesc, 
În miez de noapte, 
Răscoapte doruri de imens 
Cu tine, 
Viaţa-i complicată, 
Dar fără tine
N-are sens.
 
Rătăcitoare jumătăţi, 
Suntem un strigăt mutual 
Al uneia 
Şi-aceleiaşi vieţi 
Într-un decor autumnal. 

Şi nimenea 
Va bănui 
Că eşti dorit 
De-o poezie, 
Ea, toată-albastră, 
Într-o zi 
Îţi va deschide veşnicia. 

Tu vei păşi…
Eu voi păşi… 
Şi scris vom deveni
În doi. 
Tot ce ni-i dat 
Se va-mplini: 
Răscoapte doruri printre foi…