Rece...

O primăvară rece,

Scăldată-n lacrime și dor.

Îmi palpitează sufletul

În cântece de păsări.

O primăvară rece,

Îmi șterge cerul albăstriu.

Sub povara temerii de moarte.

O primăvară rece,

Cu nori și umbre clandestine.

Mă lasă în tăcere că o să fie ,,Pace!",

Iar noi vom inspira speranțe, zile.

O primăvară rece,

Pasări haotice pe cer.

Valsează, iar noi ascultăm tăcerea,

Înviorați de flori și turturele.

O primăvară rece,

Ah...cucule!

Adu-mi pace.

Să nu-și mai frângă mama inima.

Copii să-i zâmbească soarelui

El să îi mângâie.

O primăvară rece,

Aseară a gemut pământul

Rănit și el, probabil...

Izvorul lin, ademenitor

Îneacă în sine strigătul de disperare, ajutor...

Publicat în Cultură, Literatură, Poezie

Nicio persoană nu a recomandat încă

Recomandă acest articol

Răspunsuri

Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.

Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.

După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.

Autentifică-te