Vasilisk Donica: Veacul spre sfârșit

Am smuls din matcă vieți,
În crâncene torturi i-am maltratat
Și omorât cu miile de mii.
Am învățat de la Irod păcatul,
Născând în lume-atâta ură...
Cu sânge viitorul ne-am pătat.

Ce folosește acum că le-am dat viață
Mlădițelor ce astăzi vii parcă ne sunt,
Că uscăciune sunt pe jumătate,
Cresc fără de valori și cu naivitate?

Nu știu nimic, nu văd nici semne
Și nimeni nu mai semănă în ei nici o speranță,
Ca sângele vărsat să fie îndreptat
Sunt toate, Doamne, spre sfârșit de veac!