Plăcerea gustului- câteva gânduri despre cafeaua de specialitate

Care este povestea cafelei? Din momentul în care boaba este culeasă pe tărâmurile caniculare din emisfera sudică până la Flat White-ul cu laptele de consistență perfectă servit într-o cafenea dintr-o capitală europeană, această băutură trece printr-o serie de prefaceri în care grija și răbdarea fac diferența între un produs mediocru și o adevărată specialitate. Cafeaua adevărată nu este numai despre energie, despre acel impuls care ne mobilizează dimineața, oferindu-ne puterea de a trece prin încercările zilei. Cafeaua adevărată este despre gust, despre note și arome. Plăcerea de a o savura este pentru iubitorii de cafea la fel de importantă ca vițele de soi pentru clienții fideli ai magazinelor de vin și ca albumele lui Queen sau Pink Floyd pentru pasionații de rock.

Cum am descoperit cafeaua de specialitate? Printr-o simplă întâmplare. Plimbându-mă prin orașul meu natal, o mică cafenea mi-a atras atenția. Privind prin vitrină, am remarcat imediat design-ul minimalist al locului. Ba mai mult, numele mă făcea să îmi pun semne de întrebare. First, Coffee!... o denumire care face referire la însăși esența actului de a bea cafea, la acest ritual foarte prețios pentru mulți oameni de a-și începe ziua cu gustul amărui care le îndulcește viața. Așa că am decis să intru și să îmi comard un cappuccino. Laptele cremos și gustul nici prea puternic, nici prea slab... ci potrivit, marcat de o ușoară aromă care te trimitea cu gându-l la culorile și mirosurile unui mic orășel african, cu bazarurile sale pline de mătăsuri fine și mirodenii multicolore așezate una lângă altul în vase de lut, m-au surprins plăcut. Am revenit ulterior și, cu timpul, mi-am făcut un obicei de a mă opri la First în cadrul plimbărilor mele zilnice.

Intrând în vorbă cu Ștefan, baristaul și proprietarul cafenelei, am devenit pentru prima dată conștient de conceptul de cafenea de specialitate. Această mișcare care a luat amploare și în România în ultimii ani vizează promovarea unei cafele de calitate, superioară ca prelucrare și gust. Fiecare detaliu contează: modul cum sunt selectate boabele, tehnica de uscare, momentul și metoda de prăjire, specificul râșnirii, intervalul de timp între prelucrarea boabei și servire, calitatea laptelui, modul în care expressorul pregătește cafeaua... Dacă toate aceste etape sunt realizate corespunzător va rezulta un produs cu mult superior celui obișnuit, care se distinge printr-un gust și o consistență cu totul aparte.

Personal, mă aflu abia la începutul incursiunii mele în tărâmul cafelei, însă încep deja să observ unele dintre aspectele legate de multitudinea de aromele date de diferitele origini. Dacă ai deschidere să asculți poveștile unui barista priceput, vei descoperi tot felul de lucruri interesante... și vei ajunge să poți înțelege și povestea pe care cafeaua ți-o zice șoptit de fiecare dată când sorbi din ceașcă.

Ceea ce mă surpinde pe mine la conceptul de cafea de specialitate este modul în care o modificare foarte fină a procesului de prelucrare schimbă substanțial gustul băuturii finale. De exemplu, în ceea ce privește procesul de prăjire al boabelor, trebuie atinsă o stare de echilibru, astfel încât aromele să aibă timp să se dezvolte, însă cafeaua să nu devină prea amară. Boabele trebuie măcinate cu un nivel potrivit de finețe, astfel încât din ea să se extragă un expresso delicios, nu unul cu un gust dezechilibrat. Fructele de cafea trebuie culese în mai multe reprize, pentru că ele se coc într-un ritm diferit pe ramurile aceluiași copac. Acestea sunt doar trei dintre nenumăratele detalii de care trebuie ținut cont de-a lungul călătoriei boabei din mediul său de origine până la băutura cu un gust aparte din ceașcă.

Ce scop are tot acest efort depus de părțile implicate în procesul de producție? Obținerea unui gust cât mai plăcut, cu un echilibru între aciditate, dulceață și amăreală... apariția unor arome distinctive, absente în cafeaua de masă, crearea unei experiențe senzoriale de același calibru cu degustarea unor vinuri fine sau a unor brânzeturi franțuzești. Foarte mulți oameni nu consumă cafea din pricina gustului amărui. Cafeaua de specialitate în schimb, dacă este bine pregătită, are un gust mult mai plăcut. Cred că foarte multe persoane cărora nu le place cafeaua și-ar schimba atitudinea dacă ar încerca un latte sau un cappuccino cu adevărat de calitate.
De când am devenit interesat de acest concept am descoperit gusturi pe care nu mi-aș fi imaginat niciodată că le poate avea cafeaua. Geisha, un soi care vreme de mulți ani a avut prețul cel mai mare pe piață, are în mod natural o pronunțată aromă de piersici. Există cafele florale, cafele cu arome de ciocolată, cafele cu arome fructate... specialiștii din domeniu degustă diferitele origini și identifică acele gusturi foarte apropiate de aromele fiecăreia. Dacă vei intra într-un magazin de profil, vei descoperi că fiecare pachet are precizat pe etichetă un număr restrâns de arome, în general două, trei, așa cum buchetele dintr-o florărie conțin în general două, trei tipuri de flori.

A bea cafea este și un ritual foarte plăcut. Majoritatea cafenelelor de specialitate au un design atractiv, inspirat de arhitectura de interior a localurilor din vestul Europei. Decorul, muzica de fundal, culoarea și forma ceștii... aceste detalii alcătuiesc o experiență estetică care complementează gustul băuturii în sine. Majoritatea cafenelelor de profit au anumiți clienți fideli care în timp formează o relație personală cu locul. Mie, de exemplu, îmi place să discut cu barista-ul atunci când mă opresc pentru un flatwhite pe drumul către casă sau atunci când rămân mai mult pentru a lucra la unul dintre proiectele mele pe laptop.

În România au apărut foarte multe cafenele de specialitate în ultimii ani, mai ales în București, unde se găsesc peste o sută de afaceri de profil. Localuri precum M60, Miss Ale Central Culture, The Urbanist, Artichoke Social House sau Sonder sunt doar câteva dintre piesele care alcătuiesc complexul mozaic ce reprezintă harta cafelei de specialitate din capitală. În Iași trebuie desigur amintite Jassyro, Fika, Prăjitorul din Oz. Pe lângă locurile menționate, sunt desigur mult mai multe pe care nu am apucat să le vizitez sau de care nu am auzit încă.

Cafeaua de specialitate poate deveni, precum multe alte preocupări, o pasiune care să îți capteze din ce în ce mai mult interesul, până în punctul în care vei ajunge să cunoști foarte bine diferențele dintre diferitele origini, precum și procesele și tehnologiile de preparare. Vei putea recunoaște cu adevărat o cafea de calitate și îți vei forma un set de preferințe personale rezultate în urma degustările succesive. Personal, nu mă pot numi un expert în cafea, însă resimt o anume afinitate față de acest domeniu și caut cu plăcere informații, dorind să cunosc mai multe. Nu cred în practica de a ghici viitorul în ceașcă, însă sunt destul de sigur că, atunci când privesc la urmele de o nuanță plăcută pe care flat whiteul le lasă la fund, pot desluși semnele unui interes care se poate doar adânci de acum încolo!

Sursa foto: https://www.arabianbusiness.com/