A venit primăvara

A venit primăvara... întârziată. Ca rapidul de Suceava care n-are linie liberă la Buzău... și cu hachiţe de fată răsfăţată, de pension. Şi zgârcită, că dă cu porţia soarele, şi seninul, şi florile. Şi, oarecum, jumulită, pe ici, pe colo, după o păruială bună cu soră-sa, nebuna, care nu se mai dădea dusă; totuşi, zâmbăreaţă și cu priviri caline. Başca, declarând cu mâna pe inimioară, că încearcă, dacă tot a venit, să nu mai fie năbădăioasă. Despre primăvara asta, zic. A dat, şi pe la mine, prin curte, cu praf de visuri. Albe. Verzi. Galbene. Roz, ba şi albastre; albastre ca... mă rog, albastre ca zambilele albastre. A venit primăvara...