Ne întomnăm, iubite

Ne întomnăm, iubite, în ale vieții haine,
Cu ruginiu rescriem dulci vise pe alean, 
Mănuși catifelate ne împletim din taine
Reinventând o vară sub ramuri de castan.

În dimineți ploioase, invăluim mirarea
În șevaletul clipei, pictând umbre de dor
Acolo unde râsul cândva-și lua culoarea 
Din marea de albastru și alb strălucitor. 

Ne întomnăm, iubite. Curg amintiri senine
Pe pleoapele-nserarii; fantasmele zâmbesc
Acolo unde teama se pierde în ruine
Iar briza nopții-aduce un murmur îngeresc. 

© Simona Prilogan, 23/09/2023, Londra

Imagine Pixabay