Aripi între zi și noapte

Șuierul vântului eșarfă sonoră la gâtul toamnei

Frunze colbuite din plânsul copacilor la sânul mamei

Luminițe umede la trecerea dintre lumi felinare

Jgheaburi de râset, unduiri de plânset, ferice de umblet

Seara cuvintelor maiestuoase se lasă peste oraș

O pânză de sunete croșetate alene peste asfalt

Zidul de ploaie se scutură ușor tremurat

Mâini umbrelă se desfac într-un șuierat

În ploaia mântuitoare se scurg iluzii pesemne

Din dogoarea focului iau formă însemne

Fumul răsuflă griul peste orașul tăcut

Cuprins în brațele unui într-un tango mut

Imagine reprezentativă: Pont Adolphe, Luxembourg