Cuvânt de ploi

Cât de frumos îți cântă ochii

Pictați de chipul din apus

Albastre pagini printre stropii

Poemelor ce le-am răspuns.

Cu glas cuprins între povești

Același timp de altădată

Brăzdat de suflet când mă cerți

De parcă ar putea să tacă.

Azi, ieri și mâine gândul serii

Pe urme de nisip și ploi

Prin strigătele primăverii

Ce-a pus amprentă peste noi.

Adânci sunt urme de săruturi

Prin vuiet cald ori flori de mai

Sub luna, chipuri peste rânduri

Îmi cânți frumos.. mai vreau să stai.

Rămâi de parcă ar fi seară

Când totul este plâns de ieri

Azi îmi port părul sa nu doară

Pe umeri porțelan, visări.

Cât de frumos îți cântă ochii

Culori pe râuri albe, goi

Rămân în urmă să m-apropii

Timid, tăcut, cuvânt de ploi.