Incă nu e de ajuns - Gabriela Lupu

Still not enough… o expresie atât de cunoscută încât a spune « încă nu e de ajuns » e ca și cum ne-am declara nemulțumiți de un orice universal, primit sau dăruit. Autoarea Gabriela Lupu și ilustratoarea Lea Fuchs ne dăruiesc un preaplin de emoție și gratitudine în cuvinte și imagini deopotrivă. « Încă nu e de ajuns… » este un proiect sonor, actual, live, de ascultat fie pe platforma SoundCloud https://soundcloud.com/user-968038867, fie la o plimbare prin grădina Palatului Mogoșoaia la expoziția multisenzorială deschisă publicului până pe 15 septembrie. Gabriela Lupu încorporează versului său gingășia într-o formă palpabilă, « El – gândul nărăvaș » și « Ea – emoția cuminte » sunt prinși în spectacolul de gânduri și lumini al volumului pentru a elibera cititorul de iluzia realității și a-l transpune în autenticul poeziei. Poezia Gabrielei Lupu restabilește sensul și înțelegerea existenței noastre, nu pentru a fi niște umbre trecătoare, ci pentru a preamări clipă de grație, pentru a ne vedea adevăratul eu din spatele aparenței : « Toți îți zic/ Să renunți la bucată aceea de absolut. », dar « Să știi să uiți, să ierți și să iubești/ Să schimbi cu degetele tale lungi/ Orice-orizont. » Universul poetic brăzdat de simboluri feminine și masculine, e o împletire a timpului cu conștientizarea frumuseții din noi transpusă zilnic în cuvinte, imagini, gânduri : « Ascultă timpul, el îți vorbește Ascultă timpul și învață din înțelepciunea lui. » Poeziile ce alcătuiesc volumul sunt proaspete de prezent și de entuziasm, adesea întrebătoare filozofând cu sensul existenței, uneori fulgerătoare ca o clipă a revelației, dar mai ales aducătoare de pace precum o ploaie de vara urmată de un curcubeu. Știi ? Mă întreb de ce încă nu e de ajuns... Citesc și rascitesc, înțeleg. Citesc.

Încă nu e de ajuns – Gabriela Lupu

“Niciodată nu-ți ești suficientă Mereu lași loc de un alt gând Și, de aș vrea să fii perfectă, Tu tot mi-aluneci și te duci Tu niciodată nu îți ești de ajuns Mereu lași loc de-o virgulă, de-un punct Și de aș vrea să ți le așez apoi Tu te îndepărtezi, tu fugi Poate că așa eșți tu Mereu fugind după himere Lăsând mereu în urmă ta Dorințe, vise, gânduri efemere“ Gabriela Lupu recreează femeia prin imaginile lirice pe care i le atribuie, o caută prin universul emoțiilor, gesturilor, o descifrează și ne-o dăruiește așa cum o știm, ca pâinea caldă sau ca o plimbare prin pădurea întrebărilor. Cert este că volumul ne însoțește prin lectură cu o prezență, iar ființa aceasta de vers și muzicalitate este palpabilă prin atingerea paginilor, vibrează prin sunet și este vizibilă prin ilustrațiile remarcabile. « Știi ? O să scriu despre tine într-o zi. O să încep cu A fost odată ca niciodată… chiard dacă încă este și va fi. E o aura de poveste și de unicitate.O să fie despre o părticică mică din mine, despre o părticică mică din ține, despre o părticică mică din fiecare unică și Superbă Femeie din acest univers. » Ca o sculptură în căutarea perfecțiunii, cartea scrisă de Gabriela Lupu și ilustrată de Lea Fuchs cu cele mai reprezentative imagini îmbracă și dezbracă versul diafan în veșmânt de culoare, de viață. O aură multisenzorială a cuprins grădina Palatului Brâncovenesc de la Mogoșoaia. Standing, talking, hearing, seeing, feeling poetry. Un concert de idei țâșnește din fiecare reprezentare poetică. Încă nu e de ajuns ? https://still-not-enough.com/