Mă ninge-n făurar mirare

Mă ninge-n făurar mirare
Și alb mă mângâie-n alean
Îmbrățișându-mă-n iertare.
Din osturi îngeri prind cântare
Privind cum dincolo de lan
Mă ninge-n făurar mirare.
În suflet plămădesc culoare
Cuvintele de peste an
Îmbrățișându-mă-n iertare.
La poarta nopților răsare
Magia iernii și-n alean
Mă ninge-n făurar mirare.
Tăcerile-mpletesc cărare
Peste-al dorințelor ocean
Îmbrățișându-mă-n iertare.
Zăpezi se scurg de peste zare
Sfințindu-mi rostul pământean.
Mă ninge-n făurar mirare
Îmbrățișându-mă-n iertare.
© Simona Prilogan, Ziua în care au zburat cocorii
Imagine Pixabay
Publicat în Poezie
Nicio persoană nu a recomandat încă
Recomandă acest articolCategorii: Poezie
Etichete: revista-timpul-belgia, revista timpul belgia, Villanelle
Răspunsuri
Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.
Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.
După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.