Mă ninge-n făurar mirare

Mă ninge-n făurar mirare
Și alb mă mângâie-n alean
Îmbrățișându-mă-n iertare.

Din osturi îngeri prind cântare
Privind cum dincolo de lan
Mă ninge-n făurar mirare.

În suflet plămădesc culoare
Cuvintele de peste an
Îmbrățișându-mă-n iertare.

La poarta nopților răsare
Magia iernii și-n alean
Mă ninge-n făurar mirare.

Tăcerile-mpletesc cărare
Peste-al dorințelor ocean
Îmbrățișându-mă-n iertare.

Zăpezi se scurg de peste zare
Sfințindu-mi rostul pământean.
Mă ninge-n făurar mirare
Îmbrățișându-mă-n iertare.
 

© Simona Prilogan,  Ziua în care au zburat cocorii 

Imagine Pixabay

Publicat în Poezie

Nicio persoană nu a recomandat încă

Recomandă acest articol

Răspunsuri

Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.

Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.

După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.

Autentifică-te