Mai știi?

Îmi port dor pe gene plânse

îmi port aripi necuprinse,

nevăzute, neiubite și tăcute

și rănite

porti de lună, seri în deal,

frici de șoapte și un dar

în seri de magie mută

strâng la piept o zi… tăcută

umbre, simțuri, fețe vii

cand purtam, iubite, știi?

colț de lume împărțită,

lume sfântă neoprită

îmbrăcată doar in rouă

picuri albi și palme strânse,

iubiri calde și promise…

de noi doi și lume nouă?

plânset, râset, trenuri iuți

alergam mai tot desculți

mai știi tu, iubite, știi?

porți citite-n poezii?

când eram senini în joc

maini lipite și un loc

de noi doi, iubite, tot

dimineți în zori grăbite

le purtam în brațe sfinte

le cinsteam, le așterneam

în ploi, rouă și un geam

mai stii tu, iubite, stii?

îmi port dor cu tine azi

gând, furtună și extaz

rând de scris spre noi indrept…

rând în gând

când te aștept!