N-am să promit...

N-am să promit și nici nu pot

iubirea mea e cer albastru

e primăvară peste tot

nu poate fii în lanț...e astru.

Răsare peste chip în zori

aleargă câmpii tot desculță

iubirea mea se naște-n flori

nu poate fii trofeu pe buze.

Îți râde în culori de toamnă

te ține viu prin pomi pădure

iubirea mea..... e marea calmă

și gustul negru de pe mure.

O lume de frumos și verde

un soare într-un dans de ploi

parfum albastru, mângâiere

un vânt de mai pe umeri goi.

Sărutul când pe pleoape râde

o dimineață printr-un geam

n-am să promit că voi mai vinde

nici lacrimi..nici un suflet ram.

Eu sunt aici, acolo, peste

în zborul frunzelor... aripă

e noapte și îți dau de veste

ascultă-mi inima ce strigă.