Poezia

Când sufletului îi cresc albe aripi

și peste lume ar vrea să zboare,

doar din poezie el reușește

să-și facă oglinzi nemuritoare.

Când suntem prinși de încremenire

și nu știm unde am vrea s-ajungem,

ea, bun sfetnic, ne-ndrumă s-alegem

dansul său, zborul sublim spre iubire.

Când ființa ni-i lacrimă amară

și nu avem puterea de-a zâmbi,

poezia-i eliberare sfântă

ce ne dă forța de a dăinui.