Sfânta Cruce

Într-o catedrală din Apus

O cruce vie se arată

Sfântă, cu mâini de aur așezată

Pe inima acelui preot ce o va duce negreșit

Pe drumul său înfăptuit

Cu fiecare pas înspre altarul viu

În ochii săi arhangheli buni

Au poposit din slavă

Și-l țin de mâini și-i pun veșminte

De bunătate și candoare

De înălțare și iertare

Din darul vieții necuprins

Răsare în lumină

E-un nou arhanghel

De-l vedeți să stiți că e cuprins

În mâna nevăzută

A rugăciunii din prezent

În gândul-tată univers

O suflare de viață din ochii Maicii

Se pogoară asupra unui ideal

Născut din cer înspre pământ

În bunul nostru prea-cuvânt

Din darul vieții se înalță

O cruce în inima cea dreaptă

Ce n-are cum se îndoi

De-i multul prea puțin sau nu

De-i răul bine pentru ochi

De-i bine rău și înapoi

Să vezi în inimă fiori

Din trup de lut și asemănare

Cu Sfântul, Marele, Iubitul,

În inima lui Dumnezeu.

O cruce de lumină

Între pământul credincios

Și turla cerului albastru

Imagine: Civitas Dei, Aachen Dom