Și viață fără de moarte

Fata are un flutur
pe umăr
stau cuminți la soare
și ea întoarce
încet-încet
pagina unui ziar colorat…
abia respir aproape de ei
umbra mea desenată
lângă frunzele gri
într-un joc la perete
se vede.

Va veni sărbătoarea
cândva
printre crengi
de atât de departe
în bucăți lungi soarele
frânt se răsfiră…
dar față în față acum
imens ajunul
pare nespus
de frumos
și chiar nesfârșit.

Publicat în Poezie

Nicio persoană nu a recomandat încă

Recomandă acest articol

Categorii: Poezie

Etichete: revista-timpul-belgia

Răspunsuri(1)

  • O
    Ovidiu

    Vă mulțumesc! Ce frumoasă, și bine aleasă, este imaginea!

Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.

După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.

Autentifică-te