Zbor înalt

Cristina Pop
0

Sunt robul tău, Doamne!

Din biserica de sfinți pe Pământ

Zbor înalt spre cerul utopiilor noastre,

Sunt liber să plâng peste mormintele goale

Cenotaf. Mă strigă numele lor. Libertate.

Eram un om mort pentru ei,

Răstignit pe crucea credinței, am trăit.

Eram un captiv pentru libertate.

O viață de pasăre în colivie, la margine.

Realitatea e o iluzie efemeră până când

Milioane de ochi clipesc odată cu rostirea:

"Vă iubesc, popor român!"

Publicat în Cultură, Literatură, Poezie

Nicio persoană nu a recomandat încă

Recomandă acest articol

Răspunsuri

Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.

Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.

După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.

Autentifică-te