Floarea care primește primăvara

Mi-e sete de liniști și beau din tăceri
Când mugurii nu uită să înflorească,
Îmi las inima prinsă în dulci primăveri
Și acuarela petalelor să mă ispitească.

O zi cu ton de albastru, o frumoasă verandă
Unde muguri visează în nuanțe roz delicioase.
Se prăbușesc emoții cu miros de lavandă
Și timpul se spală în clipe, picături prețioase.

Miros de momente sub un soare toscan,
Când simțuri trezite dau pofta de viață,
Zăbovesc printre clipe cu interior filigran
Și las briza lor gratuită pe față.

O evadare perfectă, într-un cadru amurg,
Când mistere ascunse ochiul nopții revarsă,
Un amestec regal, senzual și plăcut
O solitudine caldă, cu miros de crăiasă.

Mi-e sete de liniști și beau din tăceri,
Nimic de pierdut în suflet mi-e casă.

Sursă foto: Pinterest