Să treci

Să treci peste un colț de zi,
să treci desculț
și să aduni,
un cânt pe care tu îl știi,
visând la taine
din străbuni!
Să lași cuvântul trist tăcerii,
să-l legene un timp
din noapte,
sau vocea sfântă, adierii,
în zările ce le străbate!
Să-l taci în fiecare oră,
de sună trist, sună
incert,
sau dacă-i grindină sonoră,
să-l taci mereu,
să-l taci decent!
Să-l treci, iubito, în sublim,
să-l faci pământ,
la țărm, mereu,
spre clipa care o trăim,
să fii doar tu… eternul meu!
Să-l faci chiar perle de lumină,
să-l faci visare
de sublim,
o vină care n-are vină,
iubindu-ne, să ne iubim!
sursă foto: pixabay
Publicat în Literatură
Nicio persoană nu a recomandat încă
Recomandă acest articolCategorii: Literatură
Etichete: revista-timpul-bruxelles
Răspunsuri(1)
Ce fain ....
Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.
După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.