Ție, Copile!

Ție, copile,
pe care nimeni nu te-a-nvățat să zâmbești,
Și ție, cel care poate a uitat cum să o mai facă,
Să îți aducă 1 Iunie o mie de povești,
Și toate o mie să-ți mângâie sufletul cu-acel ”a fost odată”!

Ție, copile
cu ochi azurii, rupți din seninul oglindit în ape,
Și ție, cel cu privirea de culoarea nopții polare,
Să îți coboare bolta, un stat de om mai aproape,
Și stelele să-ți plimbe copilăria cu Carul mare!

Ție, copile,
de care azi poate nimeni nu-și amintește,
Mai ales ție, care-aștepți singur, un semn la fereastră,
Să ți se îndeplinească un buchet de dorințe
Și mângâierea Mamei-divine să te ocrotească!

Ție, Copile,
fiindcă tu ești mai mic,
Și ție, Părinte,
chiar dacă ești mai mare,
Fie că plângeți la Apus, fie că zâmbiți la Răsărit,
Îmbrățișați-vă, pentru amândoi e sărbătoare!

sursă foto: pixabay

Publicat în Literatură

Nicio persoană nu a recomandat încă

Recomandă acest articol

Răspunsuri

Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.

Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.

După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.

Autentifică-te