Cioban Adelina, gr. TA241: Șoaptele iubirii

Te-aș picta într-un tablou,
Dar ești prea departe.
Pentru mine ești un erou,
Și nimic nu ne desparte.

Nu mă satur să-ți văd chipul,
Să te admir așa cum pot.
Pe toate le rezolvă timpul,
Și din cap n-o să te scot.

Dor mie îmi va fi mereu,
Mai ales de glasul tău,
Care îmi șoptea mereu:
„Te iubesc”, îți zic și eu.