Demianov Petru: Nu sunt decât o lacrimă de-a mamei

 Suferință, chin și muncă,
 Dragostea de-a drept depusă.
 Omul crește învățat 
 Datorită-al mamei sfat.
  
 Creștem mari și-apoi plecăm. 
 Iar părinții pe gânduri stau:
 Dacă va fi ceva?
 Cu copiii, ce se va-ntâmpla?
  
 Dorul mamei așa rămâne.
 Și doar fotografiile pot s-o mai aline.
 Iată ce vrea să transmită poetul:
 Că nu e destul să transmiți doar coletul.
  
 Mama mai vrea alinată
 Și de copiii ei vizitată.
 Pentru că nimic nu este mai scump 
 Decât copiii pe care i-a crescut.
  
 Totuși, să fii mamă e un dar!
 Lacrima ei înseamnă pe veci
 Că vei ști apoi s-alegi.