Privirea ta

Tofan Nicoleta, TA232C

Privirea ta- un far în nopţi târzii,

Lumină blândă ce alină orice dor.

E caldă şi senină ca o zi,

Mereu găsesc în ea iubire, ajutor.

E glasul tău tăcut, din ochi curat,

O mângâiere fără de cuvinte.

Mă învăluie cu drag şi neîncetat

Mă leagă în amintiri adânci şi sfinte.

Privirea ta e cerul meu senin,

O floare ce răsare în dimineaţă.

Şi oricât drumurile ne vor despărţi,

Ea îmi aduce în suflet bunătate, viaţă.