Spre chipul tău -Daniliș Gabriel, Gr. EEC-232

nu mai merg
spre chipul tău
cu pași de lumină —
asta era pe vremuri.

acum dau „scroll”
printre fețe,
emoji-uri de dor
și tăceri online.

chipul tău
se încarcă greu,
ca o pagină
cu prea mult adevăr.

și totuși,
când se stinge ecranul,
rămâne ceva clar:
dorul meu
nu se poate edita,
nu se poate șterge.

merge înainte
spre chipul tău,
chiar dacă drumul
nu mai e poezie,
ci realitate.

---