Un tribut adus femeilor inteligente - The Queen`s Gambit, o carte de Walter Trevis

Anul 2020 – eminamente anul carantinei și al zilelor în care mulți și-au petrecut ore în șir urmărind seriale și filme pe Netflix. Aspectele pozitive ale acestui obicei au fost definite de factorul cultural, implicit de popularizarea a sa, prin intermediul instrumentelor en vogue. Unul dintre cele mai de succes apariții ale anului a fost The Queen`s Gambit (director Scott Frank), mini-seria, lungă de 7 episoade, ajungând rapid cel mai vizionat produs al platformei Netflix. Iubitorii de șah au apreciat punerea pe ecran a tacticilor și complexității jocului de strategie, iar cinefilii au îndrăgit povestea de viață a unei fete care a putut să-și depășească limitele. În spatele mini-seriei nu se află o poveste reală, chiar dacă ne-am fi dorit să găsim o șahistă-fenomen pe străzile americane, ci doar crâmpeie din viața și experiența scriitorului Walter Trevis, cel care a scris cartea ce a stat la baza seriei The Queen`s Gambit.

Crâmpeie de realitate

Publicat în 1983, romanul lui Walter Trevis oferă o perspectivă narativă asupra șahului american, al doilea ca valoare, după cel rusesc, la nivel mondial. O descriere destul de amănunțită a acestui joc solitar, dacă este să o privim prin ochii neexpertului. Jocurile și strategiile de șah sunt prezentate cu meticulozitate și sunt certificate de experiența de șahist de clasă C a autorului. Admirația personală pentru maeștrii șahului american Robert Fischer, Boris Spassky și Antoly Karpov este reflectată în tacticile de joc ale protagonistei romanului. Un profesionist sau un împătimit al șahului le va recunoaște cu certitudine!

Adiacent scopului de popularizare al șahului, autorul american condimentează ficțiunea narativă cu două probleme ce necesită necontenit atenția și grija oamenilor: orfelinatele și dependențele nocive (consumul de droguri, tranchilizante sau alcool). Dependența de tranchilizante a tinerei șahiste este inspirată de propria experiență a autorului, după cum el însuși mărturisea într-un interviu acordat revistei The New York Times la puțin timp înainte de moartea sa. Efectele nocive sunt tratate asemeni proaspătului vindecat de patimile tinereții, cu duritate și compasiune pentru cel în cauză.

Încă de la frageda vârstă de 7 ani, W. Trevis este diagnosticat ca suferind de reumatism cardiac, o boală ce necesita administrarea de fenobarbital, medicamente foarte puternice care în doze mari pot cauza stări confuzionale. Dependența de medicamente o va urmă și pe Beth Harmon pe tot parcursul evoluției și dezvoltării sale, la fel precum fumatul și consumul de alcool vor fi viciile comune ale autorului și protagonistei. Femeile din viața sa și-au pus și ele amprenta asupra romanului: mătușa bogată care i-a dăruit primul joc de șah, soția, fiica și editoarea, Anne Freedgood. Inteligența lor l-a determinat pe W. Trevis să aducă un tribut femeilor și să conceapă un roman capabil să sublinieze capacitățile intelectuale ale sexului frumos, așa cum avea să mărturisească în interviul acordat pentru New York Times: https://www.nytimes.com/1983/04/06/books/author-who-checkmated-academe.html

Orfană, fără familie sau vreun soi de suport emoțional, fără resurse financiare sau vreo calitate fizică deosebită care să o poată scoate din strâmtoarea orfelinatului, Beth Harmon pornește în viață doar cu propria inteligență. Jolene, o fata de culoare, este colega de 13 ani ani care o ajuta să se adapteze vieții în orfelinat. De-a lungul vieții sale, Beth se va gândi mereu la prietenia cu Jolene (spre deosebire de ecranizare, unde personajul lui Jolene se estompează odată cu părăsirea orfelinatului de către Beth). Visul de a deveni o mare șahistă este pus în strânsă legătură cu apariția lui Jolene în viața sa:

realmente o șahistă profesionistă care să joace la cele mai importante meciuri din lume, care să călătorească la prima clasă a avioanelor, încrezătoare în propriile forțe, înaltă, îmbrăcată perfect, cu un aspect impecabil – un fel Jolene, dar cu pielea albă [tr.n.]

Walter Trevis, The Queen`s Gambit, Rosetta Books, 2014

Neajunsurile copilăriei, jocurile mentale de șah, dificultățile acceptării propriului corp și determinarea pe care și-o autoimpune, o transformă pe Beth Harmon într-o femeie puternică, încrezătoare în propriile capacități și care știe să își pună în valoare propriile calități fizice. Verdele va fi mereu culoarea care o va scoate din anonimat și o va face să pășească cu încredere. Când Beth Harmon intră pe scenă, aceasta îi aparține instantaneu. Câștigă, dar și pierde, alternează între consumul de tranchilizante și starea de firesc, are relații de scurtă durată cu bărbați banali (dintre care cea mai sentimentală va fi cu Benny Watts), suferă în fața morții, însă totul pare să curgă liniar, firesc, așa cum ne-am aștepta cu toții să se întâmple în cazul unui pasionat de șah dependent de substanțe nocive.

Forța și capacitatea intelectuală a lui Beth o aduce în fața faimoșilor jucători ruși. Finalul romanului o prezintă pe șahistă într-un parc din Moscova, lângă un bătrân rus pe care îl întreabă îndrăzneț: „Ai vrea să joci șah?” (Would you like to play chess?)  

 The Queen`s Gambit este o carte tribut adusă femeilor inteligente. Alegerea lui Walter Tevis de a-și construi narațiunea în jurul unei femei jucătoare de șah profesionist este justificată tocmai de puținul credit pe care bărbații l-au acordat femeilor în funcțiile de conducere, cu atât mai mult în cazul acelor poziții ce necesită o inteligență aparte. Cu atât este mai deosebit personajul construit de Walter Tevis în The Queen`s Gambit, cu cât Bobby Fischer, campion mondial la șah în 1962 afirmase cu vehemență că șahul nu este pentru femei, căci nu sunt chiar atât de inteligente pe cât ar fi nevoie pentru acest joc. Atitudinea nu se schimbă foarte mult de-a lungul anilor, vicepreședintele FIDE, afirmând în 2015, că șahul este mai bine jucat de bărbați.

Cartea o puteți găsi aici: https://www.thalia.de/shop/home/artikeldetails/ID149696817.html?ProvID=11000522&gclid=CjwKCAiAgJWABhArEiwAmNVTB7e3FMjwweR1Pg3AxP4sRjoWlRnpk3ipBcUVV09jJa0MUyhL1vwGMhoCPwoQAvD_BwE

Publicat în Fără categorie, Cultură, Literatură, Recenzii

Nicio persoană nu a recomandat încă

Recomandă acest articol

Răspunsuri

Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.

Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.

După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.

Autentifică-te