128 Communion pascale / Comuniune pascală (Émile Nelligan) – Cornéliu Tocan © (42)

| Émile Nelligan par le truchement de Cornéliu Tocan © (42) 128 Communion pascale Douceur, douceur mystique! ô la douceur qui pleut! Est-ce que dans nos cœurs est tombé le ciel bleu? Tout le ciel, ce dimanche, à la messe de Pâques, Dissipant le brouillard des tristesses opaques; Plein d’Archanges, porteurs triomphaux d’encensoirs, Porteurs d’urnes de paix, porteurs d’urnes d’espoirs; Aux sons du récital de Cécile la sainte, Que l’orgue répercute en la pieuse enceinte, Serait-ce qu’un nouvel Éden s’opère en nous, Pendant que le Sanctus nous prosterne à genoux? Et pendant que nos yeux, sous les lueurs rosées, Deviennent des miroirs d’âmes séraphisées, Sous le matin joyeux, parmi les vitraux peints Dont la gloire s’allie au nimbe d’or des saints? Douceur, d’où nous viens-tu, religieux mystère, Extase qui nous fais étrangers à la terre? Ô Foi! N’est-ce pas l’heure adorable où le Christ Étant ressuscité, selon qu’il est écrit, Ressuscite pour Lui nos âmes amorties Sous les petits soleils des pascales Hosties? | Émile Nelligan în tălmăcirea lui Cornéliu Tocan © (42) 128 Comuniune pascală Pace, pace mistică, oh, pacea ce plouă! Căzut-a în inimile noastre cerul albastru? Tot cerul, în această duminică, la mesa de Paști, Disipând ceața tristeții opace; Plin de Arhangheli, purtători triumfali de cădelnițe, Purtători de urne de pace, purtători de urne de speranță; În sunetele recitalului Ceciliei cea sfântă, Ce orga repercutează în pioasa incintă, Să fie oare pentru ca un nou Eden să opereze în noi, În timp ce Sanctusul ne prosternă în genunchi? Și în timp ce ochii noștri, sub licăririle lor rozé, Devin oglinzi de suflete serafice, În dimineața veselă, printre vitraliile pictate A căror glorie se aliază cu nimbul de aur al sfinților? Pace, de unde ne vii, religios mister, Extaz ce ne faci străini pe pământ? O, credință! Nu este ora adorabilă când Christul Fiind resuscitat, după cum este scris, Resuscită pentru El sufletele noastre obosite Sub micii sori ai pascalelor Ostii? |
Traducere în vers alb, aspirând la fidelitatea față de original, pentru uzul traducătorilor.
Traduction en vers blancs, aspirant à la fidélité par rapport à l'original, à l'usage des traducteurs.
Douceur peut s'avérer difficile en termes de traduction : dulceață, gust dulce, plăcere, blândețe, bunăvoință, desfătare, moliciune, netezime, amabilitate, afabilitate, faptul de a fi catifelat, indulgență, gingășie.
En fait, Nelligan offre deux synonymes pour douceur: religieux mystère et extase.
Cogswell utilise le concret sweets ( = bonbons; bomboane, dulciuri) dans le premier vers et l'abstrait sweet exctasy ( = dulce extaz) dans le quinzième vers.
Tudor emploie pace ( = paix), comme dulce, mistică pace (vers 1) et dulce pace (vers 15).
messe a un correspondant direct en roumain, mesă, qui est un terme liturgique catholique.
Tudor utilise l'orthographe messa.
https://dexonline.ro/intrare/mes%C4%83/33646
Par contre, misă englobe aussi la composition musicale associée au service religieux. Plusieurs termes ultérieurs (sons, récital, orgue, repercute, sanctus), font référence à la musique. Misă pourrait compléter ce champ lexical. De plus, douceur pourrait être interprété comme l'ambiance morale induite par cette musique.
Dans les dictionnaire de Șăineanu (1929) et de Scriban (1939), repercuta (a retrimite sunetul, lumina) n'est pas un verbe réflexif; en français, répercuter est aussi un verbe transitif direct.
sanctus (Dans la religion catholique, hymne de louange au Seigneur) est majusculisé dans le poème par religiosité. Cogswell utile Sanctus en italique (en fait, c'est le seul mot du poème avec cet attribut typographique), comme s'il était une licence lexicale. Tudor utilise Sanctus (qui existe en roumain), sans l'articuler, mais la déclinaison Sanctusul est permise.
prosterner
En francais, prosterner peut avoir de verbe transitif direct. En roumain, prosterna est souvent déclaré comme verbe réflexif par sa catégorie grammaticale ou défini de manière pronominale (a se închina, a se înclina, a se pleca). Toutefois, selon Scriban (1939), le verbe peut être aussi bien transitif (căința îl prosternă pe culpabil). Donc on peut dire sanctusul ne prosternă/prosternează în genunchi.
https://dexonline.ro/definitie-scriban/prosterna
Tudor traduit avec le verbe transitif: pe toți ne prosternează.
Si on veut éviter cette situation, on peut recourir à la voix passive.
lueurs rosées
Nelligan a utilisé rosé, pas rose.
En roumain, rosé désigne plutôt une variété de vin.
https://dexonline.ro/definitie/ros%C3%A9
Par contre, avec z, rozé, désigne aussi la couleur.
ROZÉ adj. invar., s. n. 1. Adj. invar. Care are culoarea roz, de culoare roz.
À noter que cet adjectif est invariable en roumain.
Rosé rime avec seraphisé, adjectif construit avec le participe passé du verbe séraphiser.
En roumain, le verbe serafiza n'existe pas. On utilise à la place l'adjectif serafic.
âmes amorties
Tudor utilise amorțite, ce qui a du sens. Toutefois, on ne doit pas croire que amorti signifie amorțit.
Publicat în Ponts culturels Québec-Roumanie
Nicio persoană nu a recomandat încă
Recomandă acest articolCategorii: Ponts culturels Québec-Roumanie
Etichete: revista-timpul-quebec, Québec, traduction, poésie, poème, français, roumain, traducere, franceză, poet, poezie, traducâtor, poem, scriitor, ilustrator, Ponts culturels QRM, română, UNEQ, ASLRQ, redactor, TWUC, QWF, IWA, ASRAN, Émile Nelligan, Orice reproducere este strict interzisă!, Toute reproduction est strictement interdite!, Proiect cultural „Integrala Émille Nelligan în română” sub îngrijirea scriitorului Cornéliu Tocan, Projet culturel « L’Intégrale Émile Nelligan en roumain » soigné par l’écrivain Cornéliu Tocan
Răspunsuri
Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.
Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.
După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.