165 Le suicide d’Angel Valdar IV / Sinuciderea lui Angel Valdar IV (Émile Nelligan) – Cornéliu Tocan © (57)

Émile Nelligan par le truchement de Cornéliu Tocan © (57) 165 Le suicide d’Angel Valdar IV   Le sonneur en Octobre eut son amour fané Et s’en alla l’œil fou comme un halluciné.   Son épouse adultère ah! la folle hirondelle! Avait fui jà son âtre, au serment infidèle,   Encercueillant l’amour du vieil Angel Valdor Qui marchait dans la vie avec un grand cœur mort,   Lui laissant la maison silencieuse et vide Pour les bouges lointains de la ville livide.   À l’Octobre funèbre il eut l’amour fané Et les macabres pas d’un pauvre halluciné.

Émile Nelligan în tălmăcirea lui Cornéliu Tocan © (57) 165 Sinuciderea lui Angel Valdar IV   În octombrie, clopotarului i se ofili dragostea Și plecă cu ochii înnebuniți ca un halucinat.   Soția sa adulterină, ah! nebuna rândunică! Fugise deja de la vatra ei, jurământului infidelă,   Punând în raclă iubirea bătrânului Angel Valdor Care mergea prin viață cu o mare inimă moartă,   Lăsându-i casa silențioasă și vidă. Pentru cocioabele îndepărtate ale orașului livid.   În octombrie funebru, i se ofili dragostea Și avu macabrii pași ai unui biet halucinat.

Traducere în vers alb, aspirând la fidelitatea față de original, pentru uzul traducătorilor.

Traduction en vers blancs, aspirant à la fidélité par rapport à l'original, à l'usage des traducteurs.

---

Traductions disponibles: Cogswell.

---