51 Les petits oiseaux / Păsărelele (Émile Nelligan) – Cornéliu Tocan © (13)

Émile Nelligan par le truchement de Cornéliu Tocan © (13) 51 Les petits oiseaux   Puisque Rusbrock m’enseigne À moi, dont le coeur saigne Sur tout ce qui se baigne    Dans le malheur, À vous aimer, j’élève Ma pensée à ce rêve : De vous faire une grève    Avec mon cœur.   Là donc, oiseaux sauvages, Contre tous les ravages, Vous aurez vos rivages    Et vos abris : Colombes, hirondelles, Entre mes mains fidèles, Oiseaux aux clairs coups d’ailes,    Ô colibris !   Sûrs vous pourrez y vivre Sans peur des soirs de givre, Où sous l’astre de cuivre,    Morne flambeau ! Souventes fois, cortège Qu’un vent trop dur assiège, Vous trouvez sous la neige    Votre tombeau. Protégés sans relâche, Ainsi contre un plomb lâche, Quand je clorai ma tâche,    Membres raidis ; Vous, par l’immense voûte Me guiderez sans doute, Connaissant mieux la route    Du Paradis !

Émile Nelligan în tălmăcirea lui Cornéliu Tocan © (13) 51 Păsărelele   Pentru că Rusbrock mă învață – Pe mine, a cărui inimă sângerează Pentru tot ce se scaldă    În nefericire – Să vă iubesc, îmi ridic Gândul la acest vis: Să vă fac grevă    Cu inima mea.   Deci, acolo, păsări sălbatice, Împotriva tuturor ravagiilor, Veți avea ale voastre țărmuri    Și adăposturi: Porumbei, rândunele, În-ale mele credincioase  mâini, Păsări cu clare bătăi de aripi,    Oh, colibri!   În siguranță veți putea trăi acolo. Fără teamă de serile de chiciură, Unde sub astrul de aramă,    Făclie mohorâtă! Adesea, cortegiu Ce-un vânt prea aspru asediază, Vă găsiți sub zăpadă    Mormântul.   Astfel, protejate fără-ncetare, Împotriva unui plumb laș, Când îmi voi termina treaba,    Cu membrele-nțepenite; Voi, prin imensa boltă Mă veți ghida fără îndoială, Cunoscând mai bine drumul    În Paradis!

Traducere în vers alb, aspirând la fidelitatea față de original, pentru uzul traducătorilor.

Traduction en vers blancs, aspirant à la fidélité par rapport à l’original, à l’usage des traducteurs.