Ai plecat!

Ai plecat de lângă mine O, dulcea mea slăbiciune, Care ai adus în inima mea Atâta bucurie și povară grea! Când pentru prima oară te-am văzut Și glasul ți l-am auzit Un junghi în inimă am simțit Și lumea toată, parcă, s-a oprit. Un sentiment de nedescris Mi-a cuprins tot corpul: Mintea și inima Își începeau duelul... M-am tot întrebat de-atunci - Ce aș fi putut păți Dacă alegeam inima de dragoste topită În locul minții etern înghețate Am mers pe acest drum fără sfârșit, Ghidat de a mea inimă. Acum totul a devenit O temniță a trădării și a răului desăvârșit. Atunci am realizat Ce înseamnă a iubi - Să treci prin toate stările Pentru a te putea dărui.

Nu regret nimic din ce-a fost Între mine și tine Pentru că am văzut ce am greșit Când ai plecat de lângă mine.

Sursa imaginii: https://images.google.com