Mulți dintre voi știți ce zi a fost pe 15 ianuarie - ziua de naștere a celui mai mare scriitor al României, Mihai Eminescu.
Știu că veți vedea pe internet multe lucruri despre acesta, lucruri pe care le știți și care, poate, v-au plictisit. Presimt că cei care vor fi dornici să citească ceea ce scriu aici, unii dintre ei, sunt cei care îl văd pe Eminescu doar ca pe acel poet care trebuie învățat la bac, amintindu-vă de faimoasa poezie „Luceafărul” care le dă multe bătăi de cap celor care se pregătesc pentru acest examen (să fiu sinceră, și eu întâmpin greutăți și mă întreb cum de a făcut atâtea strofe!). Însă nu vă scriu aceste rânduri pentru a vă plictisi și mai mult. Aș dori să vă prezint ceea ce nu credeam că o să văd la acest scriitor. Dacă aveți răbdarea să vă coborâți ochii mai mult la ceea ce vă prezint, înseamnă că mi-ați acceptat invitația de a vedea aspecte mai puțin cunoscute, legate de acest om.
La un moment dat, vi s-a spus că Eminescu a iubit foarte mult o femeie - pe nume Veronica Micle, cu care ar fi vrut să se și căsătorească. Povestea celor doi este surprinsă într-o carte care cuprinde scrisorile de dragoste dintre ei, pe când Eminescu era plecat la București. Cartea se numește „Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit”. Prima dată am auzit și am văzut-o la o oră de română, când trebuia să citim poezii despre Eminescu. Îmi amintesc acea carte și titlul frumos, scris cu o culoare deschisă, acompaniat de una din simplele, dar și frumoasele imagini: o pană de scris pusă într-o călimară și câteva cărți ce păreau a fi vechi, puse lângă instrumentele de scris.
Din fericire, am reușit să mi-o cumpăr de la o librărie și pot spune că ar fi singura dintre cărți pe care nu aș da-o cu împrumut nimănui.
Acum vă întrebați: „Bine, bine, am înțeles ideea, dar de ce e așa importantă?”. Pentru că m-a făcut să descopăr o altă latură a acestui mare scriitor, o latură atât de fragilă, că nicio poezie nu ar putea să aibă aceeași profunzime, oricât de bine structurată ar fi. M-a făcut să-l cunosc pe Eminescu cum niciun manual nu ar fi putut.
Ca să vă arăt cât de devotat era față de Veronica, iată câteva citate care sper să vă schimbe percepția față de el:
„Cuță, răspunde la ce te-am întrebat prin scrisoarea trecută: dacă-ți trebuiesc bani și câți. Sois gentille și scrie-mi” („Cuță” e un nume de alint al Veronicăi); sau începuturile ca:
-„Momoți dragă”, „Draga mea Nicuță”, „Măi momoțelule”, Dragă Nicuțică”, Dragă Cuță” etc.
- <<........ de ce dorești „Eternitatea”- tu odorul meu cel drag, tu Veronicuța mea, unica și draga mea Veronică?>>
-„Când te culci, gândește-te la mine și când te scoli asemenea. Și lasă-mă să te pup, mânca-ți-aș ochii tăi cei lucii de pisică, și să te dorlotez ca pe-un pui ce ești tu, puiuțul dulce și pe vecii vecilor a lui
Emin”.
Sinceră să fiu, simțeam că mă îndrăgostesc de acest poet, începeam să iubesc ceea ce înseamnă poeziile lui; prin această „iubire” am început să înțeleg valoarea acestuia, un poet care nu a avut parte de prea mult respect și admirație din partea contemporanilor. Și știu că după ce mi-am cumpărat cartea, colegii au dorit și ei să o vadă, să o răsfoiască. Am înțeles reacția lor, știind că și ei au rămas uimiți de această „latură” aproape necunoscută a unui scriitor cunoscut.
Așadar, iubiți cititori, nu vă repeziți spunând că scriitorii noștri români sunt doar niște poeți care trebuie învățați pentru bac; trebuie să știți ce au vrut să transmită, nu doar să identificați nu știu ce figură de stil - vă spun că nici mie nu-mi place că nu este adus nimic nou. Priviți-i ca pe niște oameni unici. Sigur, nu vom fi niciodată ca ei, în special ca Eminescu, deoarece el a avut modul lui de a scrie poezii, de a fi patriot, de a iubi. Și noi putem găsi moduri să fim creativi, să răspândim această cultură, că nu suntem chiar atât de „săraci”. Toate acele studii făcute de eminescologi dați-le la o parte, căci această carte vă poate spune în cea mai simplă formă adevărata valoare a lui Eminescu. Citiți-o și nu veți fi dezamăgiți!Vă las cu bine, dragii mei iubitori de carte și oameni care ați avut bunăvoința să ajungeți până aici cu lectura. Fiți deschiși la orice, deschideți-vă mințile și inimile și nu lăsați astfel de valori să se piardă în nepăsare și dispreț!
Răspunsuri
Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.
Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.
După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.