Gânduri încolțite

Iubesc a mă prelinge pe-un platou de muguri. Muguri de pin operați sămânță cu sămânță, Încolțiți gata a se năpusti asupra propriilor organe. Ah, ce amărăciune! Ah, ce neputință! Asclepios se luptă cu mintea, Sulița trădării îmi străpunge plexul. Vomit muguri! Asclepios respiră în fața mea, Zbuciumul palmei scutură trunchiul. Vomit muguri! Plutesc în brațele lui, Harpa sună, Acordurile se transformă în raze... Asclepios se ridică, Eu mă ridic cu el, Vorbesc cu mugurii Și le spun: -Șoaptele sunt pentru ieri, Azi e marți și trăiesc.   %%BLOCK0%%