Poetul

Poetul e stingher în lume,​
Se naște și moare prin Cuvânt!​
Lumina lui, caldă minune,​
Încălzește -n cer și pe pământ.​
​
El a pus hotar la efemer,​
Se-nalță întru nemurire​
Și, atunci când veacurile pier,​
Ne dă un sens doar prin iubire!​
​
Eminescu este sfântul nume…​
Și mii de ani numai prin El vom fi!​
Dacă va fi rău sau fi-va bine,​
Pentru vecie El va dăinui! ​
​
Deși avut-a crudă soartă,​
Ne stăruie întru lumină!​
Plutește peste lumea noastră,​
Vlăstar din dacă rădăcină!..​
​
Fiori de vis și armonie…​
Sunt strânse-n lira-i actuală!​
Trăim cu taina- Poezie​
Încă din primii ani de școală.​
​
Trec veacurile ce slăvesc​
Lumina din Cuvântul Său​
Ce-i un ospăț împărătesc!​
I ne-nchinăm ca unui zeu…​
​
​
Numai cu Tine a rămas​
Acest popor întru credință…​
Căci Tu l-ai mângâiat în ceas​
De tare multă suferință!​
​
O, vino iar, mai fă un pas,​
Căci, fără tine, jalea doare!​
Tu ești Poetul ce-a rămas​
Luceafărul ce-n veci răsare! ​