Secretele nu mor

Secretele nu mor,

Deși noi ne-am dus,

Ele dăinuiesc și dor

De la răsărit la apus.

Oare noi am murit?

Sau mai trăim prin secretele nemuritoare?

Ele sunt cele care ne mai țin sufletul găurit

De amintirile noastre usturătoare?

Tu și eu încă mai împărțim

Același secret de pură otrăvire,

Secretul pe care nu-l despărțim,

Când ocolim a noastră privire.

Știi că eu încă trăiesc prin el?

Pentru că tu ești secretul meu

Și tu nu poți să treci la alt nivel,

Pentru că eu sunt secretul tău...