Iubitule, citește-mă de la început
Iubitule,
Citește-mă de la început
Chiar dacă cartea mea a fost închisă de demult
Citește-mă să aflu înc-o dată
Cum am putut trăi
Fără să știu că eu
Nu am iubit pe nimeni niciodată
Iubitule,
Citește-mă, iubește-mă
Cu fiecare rând
De care se lipește geana ta zâmbind
Citește printre rânduri gândul meu
Pe care l-a scris însuși Dumnezeu
Dar nimeni n-a putut citi nici ști
Că-această carte
Doar a ta va fi
Citește-mă, iubite încet
Ca fiecare rând și pagină să o percep mai altfel
Nu ca la început
Când am iubit și m-a durut
Citește-mă căci fericită astăzi sunt
Ce fericire că te-am întâlnit
Ce fericire că prin tine eu m-am regăsit
Iubitule,
Dacă nu veneai în ploaia despletită dinspre rai
Eu nu credeam că aș putea trăi, simți, iubi
Cu inima, cu mintea și cu firea
Îți mulțumesc că iar trăiesc
Pe-aceiasi iarbă iar pășesc
Dar nu merg – zbor cu aripile fericirii
Ce îs scăldate și clătite în dor
Câ merg prin ploaia care iar m-a botezat
Prin fire de argint
Cu unicul bărbat ce și-a dorit demult această carte
Cu pagini necitite de iubiri ratate
Ce au deschis-o și nu au putut citi
Pentru că limba-n care am fost scrisă
De tine poate fi citită cu adevărat
Iubitule,
Și ce minune c-ai venit
După ce-n gALAntarul fericirii am pus eu fila 45
Iubitule,
Vreau să fiu citită ca să aud și eu
Ce vrea să-mi spună Dumnezeu
Prin gura ta
Citește-mă, iubește-mă
Că-mi place ca să fiu citită și citată
Citează-mă și povestește-mă frumos
Ca pe-o legendă sau ca pe-un poem
Cu flori de tei și ploaie despletită
Cu fulger ce a apărut
Când prima dată-n viață am fost așa citită
Încât și eu am înțeles că vreau și trebuie
să fiu citită eu mai des de tine
dar cu voce tare
ca nimeni altul să nu se atingă
de paginile mele ce le-ai citi doar tu
mult timp-nainte
iubitule,
să nu mă pui într-o bibliotecă
sau să mă lași pe-o bancă sau pe o planetă
păstrează-mă în locul cel mai sfânt
ce nu mai are hartă pe acest pământ
păstrează-mă în inima ta mare
și cheile aruncă-le în mare
căci l-anceput am fost o scoică
și valul m-a adus spre malul fericirii
am fost și piatră de la fund de mare
și tot ce-a fost când a dispărut marea
eu am păstrat-o pentru tine
iubitule,
și cine oare totuși sunt?
iubitule,
și cine oare totuși pe mine-ncet m-a scris?
Sau nu-s o carte sunt un vis?
Iubitule,
Citește-mă și ieri și azi și mâine
O carte ce o părți pe palmele de pâine
Citește-mă și să adormi cu mine
Cu gânduri de iubire pline
Publicat în Fără categorie
Nicio persoană nu a recomandat încă
Recomandă acest articolCategorii: Fără categorie
Răspunsuri
Nu există încă răspunsuri aprobate la acest articol.
Doar utilizatorii autentificați pot lăsa comentarii.
După trimitere, comentariul trebuie aprobat înainte să apară public.