Ce bine-i acasă, Tată!

Liniștea nu este ceva de mâncare,

bine gătit și asezonat

S-o cerem cu mâna întinsă,

Unui chelner înalt,

care a notat:"bifat".

Ea este o apă curată ,

izvorăște din cutele inimii,

se scurge prin venele gândului

și ajunge în capilarele brațelor ce știu să facă treabă,

să rânească în mocirlă,

să ridice semnul crucii,

și să pună mâna streașină a așteptării de iertare.

Și când totul s-a topit în îmbrățișarea Lui,

Atunci fiul o simte, și poate respira,

Și poate cânta:

"Ce bine-i acasă, Tată!"

Mihaela Prisacaru