Nu vrei...

Nu vrei Tu să îmi iei degetele

Să le unești și să îmi povestești

Cum Tatăl Te-a trimis, ca pe un Fiu bun ce ești?

Cum ai venit Tu, ca toate să le unești,

Minte cu cer, inimă cu bună zi

Și toate pentru totdeauna,

Una de-a fi?

Nu vrei Tu, să îmi reamintești de ce m-ai trimis aici, să spun povești...

Să mângâi priviri de copil uimit

Să mă mir de ce lumea-am găsit,

și să o întorc spre Tine, grăbit?

Nu vrei Tu, să iei din nou norul

Să te ascunzi în El, să faci cu mâna a plecare

și să trimiți pe Duhul din cer,

Ca să avem si noi mâncare?

Mâncare de inimă mâncare de gând, dincolo de pământ?

Da, stai, exact asta ai făcut până acum

Dar eu orb am fost, mut am zăcut,

și acum...

Mi-a picurat a ploaie de Sus...

De Duh ce nu fuge, de Duh ce nu-i dus.

Ci doar în inimă-apus.

Hei, inimă te-ai trezit?

Sau...

RUSALII, 2021

Mihaela Prisacaru