Casa visurilor mele de Arnaut Vitalina

Casa visurilor apare în gândurile mele ca o zonă de confort fizic și emoțional unde savurez din cafea și mă bucur de razele soarelui, o casă construită din propriile fapte. Cu timpul devin suma acțiunilor mele, iar comportamentul meu și rezultatele mele joacă un rol foarte important, căci acestea vor fi materialele necesare pentru crearea locuinței.

Casa  construită din acțiunile mele va fi una mare, frumoasă și plină de zâmbete.  Curtea și primul etaj - prima parte a vieții mele, cea mai frumoasă și plină de amintiri - copilăria. Într-o cameră  vor fi toate plânsetele, juliturile, notele rele și năzbâtiile, în alta toate amintirele frumoase, emoțiile de bucurie, persoanele cele mai apropiate și secretele, toate acestea constituind timpul petrecut cu familia și prietenii,  esențial pentru echilibrul personal. În ultima cameră, fiind cea mai mare și frumoasă, cu pereți albi și decorați, se vor afla multe jucării, poze, albume, desene ca atunci când voi simți lipsa cuiva sau voi fi supărată să-mi petrec timpul în ea, uitând de probleme și bucurându-mă de copilărie.

Am o viață frumoasă, însă recunosc că mai sunt și momente grele, emoții negative, subsolul casei mele va fi cu aceste amintiri, acolo se vor afla toate certurile cu persoanele apropiate, minciunile și multe alte acțiuni efectuate de mine pentru un anumit scop. Acea cameră va fi mai puțin vizitată de mine, însă uneori mă voi reîntoarce acolo pentru a chibzui toate greșelile.

La al doilea etaj vor fi camerele cu succesele mele, toate concursurile,  premiile și diplomele. Acel etaj îl voi decora și aranja în așa mod ca, plecând acolo, să mă bucur de evoluțiile mele și să tind la mai mult, fiindcă viața e în tocmai așa cum ne-o clădim, muncind zilnic obținem  rezultate și visuri îndeplinite.

E casa în care mă voi putea odihni, voi visa, voi spera și voi fi împlinită. Și da, casa la care visăm ne reprezintă, devine refugiul care deseori ne lipsește.