Gloria (4 gânduri despre viață de Roxana Stroilescu)

Seducție

Poate dacă-i măsori cu un altfel de ochi ascuns și benign,

Poate dacă ești în căutarea nevărsată în vreun tipar, 

apar argumente mai amabile, mai de adăugat în playlist

Așa poate îți lași îmblânzite fenomenele, necredințele, neinimile să povestească în locul tău

Într-un fel sau altul, e bine, e rapid, 

molipsitor

Bomboane cu lapte 

E ziua aia în care mi se pare totul întors

Că las guri golite de vorbă, să umble pe întrebări 

și bucățele de inimă căscate, în relație strânsă cu prezentul imortalizat 

În etape

Dinăuntru în afară e mai ieftin 

Văd steaguri în toate colțurile minții

Ce potrivire! 

Așteaptă puțin!

Gloria 

Uită-te la tine 

Uită-te prin tine

Ești cu povestea la început 

Când ai mușcat din soare ți s-au încălzit palmele 

Ele te-au dat jos din pat 

Inima asta a ta e un belșug cu muguri din ce în ce mai deși 

Când ai luat pensula verde din jur, ochii vorbeau în rime

E un sens, e un sens pe cărare

De la dor, de la doare pe fiecare parte a cuprinsului

Esti plină, esti coaptă, esti călăuză

Din tine, de la tine, unge-te pe aripi și cântă

Te du, du-te, femeie, din tine în el...

Când nu ești doar rege
Inspecție nocturnă

miroase a oameni muți

a șocuri

a teze asemănătoare cu plăcerile

Nu vrei să fii nebun?

e cald și bine acolo sus

la viitor

între zgomot și mirodenie

se dă premiu pentru devotament

mă ții pe masă

îmi dau cu parfum la încheietură

se fixează limita 

se absoarbe oglinda

scrie fără diacritice raportul 

dă-l pe frunze 

în compania noastră 

e bine să lucrăm râzând.

(27 decembrie 2021, Roxana Stroilescu, psihoterapeut, contributor Timpul Ploiesti)